d) Lege provinziala di 10 de messè dl 2018, n. 91)2)
Teritore y cuntreda

(1) La chëuta de urbanisazion primera y segondera vën determineda dal Chemun tl regulamënt nunzià tl articul 78, coma 6, y muda dal cinch al diesc percënt dl cost de costruzion per meter cubich nunzià tl articul 80; la determinazion dla chëuta vën fata n cunscidrazion dl program de trëi ani per la opres publiches tenian cont di cosć preudui dla opres de urbanisazion primera y segondera aldò dl articul 18, comes 2 y 3, aumentei di cosć dla spëises genereles.

(2) La chëuta de urbanisazion ie da paië per l volum da frabiché che ie oget dl ntervënt per uni meter cubich uet per plën n usservanza dla reduzions y dla esenzions preududes dal articul 79, coma 4, pustom d). Chësc volum da frabiché vën calculà aldò di criteres preudui dal regulamënt nunzià tl articul 21, coma 3.

(3) Ti raions produtifs tol l patron/la patrona pert, n proporzion ala spersa, ai cosć de urbanisazion primera che resultea dal proiet de urbanisazion o, tl cajo che la realizsazion vën dejëuta a degreies, dai proiec de urbanisazion, restan mpe l avaliamënt, sce l vën cunstatà, canche la opres vën culaudedes, de majera o de mëndra spëises. Cun chësta partezipazion ai cosć vën la chëuta de urbanisazion primera rateda paieda defin. L’ublianza de paiamënt vel unfat ciuna che sibe l’atività de frabiché. Per ntervënc de frabica suzessifs te raions produtifs bele urbanisei che reverda de majeri volums che no chëi lascei pro tl mumënt dla prima urbanisazion dla spersa, muessa la chëuta de urbanisazion primera unì paieda tla mesura stabilida dal regulamënt cumenel nunzià tl coma 1. Ti raions produtifs muessa la chëuta de urbanisazion segondera mé unì paieda per ntervënc fac per la realisazion dl cuatier de servisc. Do che i lëures ie finei vën la opres de urbanisazion primera ti raions produtifs trasferides tl avëi dl Chemun. I ntervënc fac dadedò per la manutenzion o l putenziamënt dla opres de urbanisazion primera ie de cumpetënza y a cëria dl Chemun teritorielmënter cumpetënt.

(4) Cun l regulamënt model nunzià tl articul 78, coma 6, vëniel determinà:

1. i criteres per l calcul dla chëutes de urbanisazion primera y segondera per la frabiches y i mplanc nia destinei a nuzeda residenziela, sciche nce la cuota di cosć de urbanisazion che va eventualmënter a cëria dl’aministrazion publica;
   
2. i criteres per l calcul dla chëutes de urbanisazion eventualmënter da paië per i ntervënc de restruturazion che ne cumporta nia demolizion y recostruzion;
   
3. i criteres per l calcul dla chëutes de urbanisazion primera y segondera per la frabiches y i mplanc nuzei tl medemo mumënt per doi o de plu ativiteies che toma tla categuries nunziedes tl articul 23, coma 1, pustoma da b) a g);
   
4. carateristiches y nuzedes dla frabiches o pertes de chëstes per chëles che, pervia dla mëndra cëria urbanistica, vëniel preudù reduzions o esenzions dala chëutes de urbanisazion; mo d’autra reduzions o esenzions possa unì adotedes dai Chemuns cun n regulamënt aposta aldò dl articul 78, coma 6.
   

(5) Tl cajo che l’autorisazion de ntervënt fej referimënt a ntervënc che vëij danora destinazions de nuzeda defrëntes, vën l’autëza dla chëuta de urbanisazion determineda fajan la soma dla cuotes che muessa unì paiedes per la pertes singules aldò dla destinazion respetiva.

(6) Tl cajo de ntervënc pra frabiches bele ejistëntes che cumporta mudazions dla destinazion de nuzeda vën la chëuta de urbanisazion calculeda tenian cont dla soma eventualmënter plu auta n referimënt ala destinazion nueva ti cunfronc de chëla da dant. L ie da paië la defrënzia. La chëuta de urbanisazion ne ie nia da paië tl cajo de mudazion dla destinazion de nuzeda, sce, per la frabica o per la pert dla frabica nteresseda dala mudazion, fova chësta chëuta bele dant unida paieda per la medema destinazion de nuzeda. 162)

(7) L amudlé dla soma eventualmënter plu auta muessa for se referì ai valores stabilii dal Chemun n la data che l vën dat ora l’autorisazion de frabiché o prejentà la SZCA/SCIA.

(8) Tla chëutes de urbanisazion ne iel nia laite la tarifes y i autri dërc che unirà damandei o che ie unic damandei, nce tla mesura forfetera, per l cunliamënt ala rëies dla lectrisc, dl telefon o dl gas y per uni auter servisc publich.

(9) Sce i ntervënc preudui dal strumënt de planificazion à bëndebò de fazion sun i Chemuns che va a sëida muessa la ntredes realisedes aldò de chësc articul unì adurvedes per finanzië i cosć de realisazion de mesures de ndeblimënt o cumpensazions eventueles de chësta fazion n basa ai criteres stabilii dala Jonta provinziela a una cun l Cunsëi di Chemuns.

(10) Tl cajo che l’autorisazion fej referimënt a ntervënc ora dl raion de nridlamënt nunzià tl articul 17, coma 3, va la opres de urbanisazion primera a cëria dl nteressà/dla nteresseda, ora che sce l ie n’acurdanza cun l Chemun che vëij danora na regulamentazion d’ezezion. Sce la opres de urbanisazion primera per la frabiches nluegedes dedora dala zones da fabriché nunziedes tl articul 22, coma 1, che ie pert de n’azienda agricula, vën realisedes dai nteressei/dala nteressedes sun si spëises, ie la chëuta de urbanisazion primera rateda paieda per ntier. 163)

(11) La chëuta de urbanizsazion ne muessa nia unì paieda te chisc caji:

1. per la sostes da mont nunziedes tl articul 1 dla lege provinziela di 7 de juni 1982, n. 22;
   
2. per i mplanc, l’atrezatures, la opres publiches o de nteres generel realisedes dai ënc istituzionalmënter cumpetënc, sciche nce per la opres de urbanisazion, fates nce da privac, tl’atuazion di strumënc urbanistics;
   
3. per la cubatura zareda ju y inò frabicheda su, sce l ne vën nia mudà la destinazion de nuzeda;
   
4. ti caji preudui dal regulamënt model o dal regulamënt cumenel aldò dl coma 4, pustom d). 164)
   

(12) Tl cajo de mplanc o opres nia destinedes a nuzeda de residënza, cun autëza linëusa di partimënc singui majera de trëi metri, vëniel, per l calcul dla spëises de urbanisazion, mé cumpedà l’autëza de trëi metri per uni partimënt. 165)

(13) Tl cajo de ntervënc sun frabiches ejistëntes, rateda pea nce si demolizion y recostruzion, zënza la mudazion dla destinazion de nuzeda, ie la chëuta de urbanisazion da paië tl cajo de aumënt dla spersa, pervia dla cëria urbanistica plu auta, ora che sce la chëuta de urbanisazion ne ie nia bele unida paieda per dut l volum ejistënt zënza la limitazion di trëi metri dl’autëza linëusa dedite di partimënc singuli. I criteres per l calcul dla chëuta de urbanisazion tl cajo de aumënt dla sëuraspersa de utl vën stabilii tl regulamënt cumenel nunzià tl articul 78, coma 6, sun la basa dl regulamënt model nunzià tl articul 79, coma 4. 166)