In vigore al

RICERCA:

Ultima edizione

d) Lege provinziala di 10 de messè dl 2018, n. 91)2)
Teritore y cuntreda

1)
Publicheda tl suplemënt n. 3 dl B.U. ai 12 de lugio 2018, n. 28.
2)
Per la jita n forza cëla l articul 107, comes 1 y 2 de chësta lege.

TITUL I
DESPUSIZIONS GENERELES

CAPITUL I
OGET y FINS

Art. 1 (Oget)

(1) Chësta lege regulea la defendura y la valorisazion dla cuntreda, l manejamënt dl teritore y la limitazion dl cunsum dl fonz.

Art. 2 (Fins)  

(1) Cun chësta lege dëssel unì garantì chisc fins:

  1. per la populazion na cualità auta de vita y de lëur;
  2. na planificazion teritoriela per n svilup soziel y economich sustenibl dl teritore urban y rural cun na cunscidrazion particulera di bujëns dl capoluech dla provinzia;
  3. la defendura y la valorisazion dla cuntreda y dla ressorses teritorieles natureles;
  4. la valorisazion dla lerch publica per crië lueges d’ancunteda ulache l possa unì a se l dé “cumenanza” y ulache l vën realisà coejion soziela y sustenì na cualità urbana y ambientela;
  5. la prutezion da periculi naturei y si prevenzion;
  6. l renfurzamënt dla cumpetitività de duc i ciamps economics;
  7. la valorisazion dl teritore rural n cunscidrazion di bujëns particuleres dl’agricultura y dla cultura di bosc;
  8. l miuramënt dla cualità de vita tres la segurazion dl refurnimënt de uni sort tla ujinanza y dla despunibltà te dut l raion di servijes publics essenziei;
  9. la valorisazion dl patrimone de frabica ejistënt y dla cualità de nridlamënt, la nuezeda efizienta de sperses bele urbanisedes y l sustëni de na strutura de nridlamënt cumpata per schivé la desperscion dl frabicà;
  10. la despunibltà de istituzions furmatives, cultureles y recriatives;
  11. l sustenimënt de cuatieres che n à l muet de paië;
  12. la sodefazion di bujëns de mubiltà y de comunicazion dla populazion;
  13. la limitazion dl cunsum de fonz y de energia y l sustëni dla nuzeda de energia da funtanes renuvables. 3)
3)
Cëla nce l D.P.P. di 8 d’auril 2020, n. 13.

CAPITUL II
ORGANS DE CUNSULËNZA Y D’AUTRA ISTITUZIONS DE SUSTËNI

Art. 3 (Cumiscion provinziela per l teritore y la cuntreda)

(1) La Cumiscion provinziela per l teritore y la cuntreda ie l organ tecnich-cunsultif per arac y valutazions tecniches y ti pruzedimënc dla Provinzia autonoma de Bulsan (tlameda da tlo inant Provinzia) ti ciamps dl svilup dl teritore y dla defendura dla cuntreda. La Cumiscion ie metuda adum da: 4)

  1. n reprejentant/na reprejentanta dla repartizion provinziela cumpetënta tl ciamp de natura, cuntreda y svilup dl teritore, tla funzion de presidënt/presidënta;  5)
  2. na persona esperta de planificazion teritoriela;
  3. na persona esperta tla materia d'ecologia dla cuntreda;
  4. na persona che reprejentea la repartizion provinziela cumpetënta per i bòsc;
  5. na persona esperta de scienzes dl’agricultura;
  6. na persona esperta desinieda dal Cunsëi di Chemuns, crissa ora dal register nunzià tl articul 9;
  7. na persona esperta de scienzes natureles;
  8. na persona esperta de scienzes sozieles o economiches.

(2) La persones che fej pert dla Cumiscion vën numinedes dala Jonta provinziela per l tëmp dla legislatura. La persones espertes che ne reprejentea nia la repartizions provinzieles cumpetëntes vën crisses ora dal register nunzià tl articul 9. Per uni cumëmber/cumëmbra dla Cumiscion vëniel numinà na persona suplënta che sostituesc chëla efetiva tl cajo de assënza o de mpedimënt. Sce n cumëmber/na cumëmbra ne tol nia pert ai lëures dla Cumiscion per doi iedesc zënza na mutivazion giustificheda, destomel/destomela de dërt y la Jonta provinziela numinea n si sostitut/na si sostituta che resta tla ncëria nchin ala fin dla legislatura. 6)

(3) Pra la reunions dla Cumiscion tolel pert cun dërt de stima un n reprejentant/una na reprejentanta dl Chemun teritorielmënter nteressà. Sce plu chemuns ie nteressei tolel pert un n reprejentant/una na reprejentanta de uni Chemun.

(4) La Cumiscion vën adum legalmënter sce la maiuranza di cumëmbri/dla cumëmbres ie presënta y sce chisc/chëstes delibrea a maiuranza di presënc. La lita vën fata per uni Chemun a pert. L’astenscion ne ie nia lasceda pro.

(5) La Jonta provinziela possa udëi danora la istituzion de sezions defrenziedes dla Cumiscion provinziela per l teritore y la cuntreda n determinan la cumposizion y la cumpetënzes.

(6) Ti ciamps resservei ala cumpetënza dl Stat ie i ufizies statei nviei a mandé reprejentanc cualifichei/reprejentantes cualifichedes. I reprejentanc nunziei/La reprejentantes nunziedes se n va ora de sala ntan la lites.

(7) La Cumiscion porta nce a esprescion arac sun la cuestions che ti vën sometudes dala Jonta provinziela o dal assessëur cumpetënt/dal’assessëura cumpetënta tl ciamp de natura, cuntreda y svilup dl teritore.

(8) La despusizions de chësc articul vën aplichedes, tan inant che les ie cumpatibles, nce ala cumiscions nunziedes tl articul 37, coma 5, y al articul 48, coma 7.

4)
Cëla nce l D.P.P. di 30 de jené 2020, n. 8.
5)
L pustom a) dl articul 3, coma 1, ie unì baratà ora nsci dal articul 16, coma 1, dla L.P. di 19 d'agost 2020, n. 9.
6)
L articul 3, coma 2, ie unì mudà nsci dal articul 1, coma 1, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.

Art. 4 (Cumiscion cumenela per l teritore y la cuntreda)    delibera sentenza

(1) La Cumiscion cumenela per l teritore y la cuntreda ie l organ de sustëni per i Chemuns tla valutazion di plans y proiec per ntervënc de trasfurmazion urbanistica y dla cuntreda dl teritore cumenel.

(2) La Cumiscion ie metuda adum dal Ambolt/dala Ambolta o da n si delegà/na si delegheda y dai cumëmbri/dala cumëmbres tlo dessot cumpedei su y numinei dal Cunsëi cumenel per l tëmp dla ncëria dl Cunsëi cumenel y crisc ora dal register nunzià tl articul 9; te uni cumiscion muessel vester reprejentà tramedoi gëndri a na maniera balanzeda, sce no iela nula:  7)

  1. na persona esperta de cultura dl frabiché;
  2. na persona esperta de scienzes dl’agricultura o di bòsc o na persona diplomeda te tecnica agraria;
  3. na persona esperta de scienzes sozieles o economiches;
  4. na persona esperta de planificazion urbanistica;
  5. na persona esperta tl ciamp dla cuntreda desinieda dal assessëur provinziel cumpetënt/dal’assessëura provinziela cumpetënta;
  6. na persona esperta de periculi naturei.

(3) La Cumiscion vën adum legalmënter sce la maiuranza di cumëmbri ie presënta. L’astenscion ne ie nia lasceda pro.

(4) A cë dla Cumiscion cumenela per l teritore y la cuntreda iel l Ambolt/la Ambolta o n si delegà/na si delegheda. L diretëur/la diretëura dl Servisc Front Office nunzià tl articul 63, coma 5, dejëuj la funzion de reladëur/reladëura.

(5) I arac dla Cumiscion vën apurvei cun na maiuranza di cumëmbri/dla cumëmbres dl organ che tol pert ala lita.

(6) Per uni cumëmber/cumëmbra vëniel numinà n suplënt/na suplënta cun i medemi recuisic. Sce n cumëmber/na cumëmbra ne tol nia pert ai lëures dla Cumiscion per doi iedesc zënza na mutivazion giustificheda, destomel/destomela de dërt y l Cunsëi cumenel numinea n si sostitut/na si sostituta. Deguna dla persones espertes possa unì numineda per plu de doi mandac ndolauter tla medema cumiscion.

(7) L Chemun possa preudëi la istituzion de sezions defrenziedes dla Cumiscion cumenela per l teritore y la cuntreda n determinan la cumposizion y la cumpetënzes.

(8) Chiche se l damanda à la rejon de ntervenì tla reunion dla Cumiscion te chëla che l vën tratà si proiet per pudëi l tlarì. La persona nteresseda possa oradechël se damandé n sëuraluech dla imubilia che ie oget dla dumanda. La possa nce mandé n si reprejentant/na si reprejentanta per tlarì l proiet dan la cumiscion y per fé l sëuraluech, o se lascé judé da persones de crëta.

(9) La Jonta provinziela determinea, a una cun l Cunsëi di Chemuns i raions funzionei per chëi che i Chemuns numinea deberieda i cumëmbri nunziei/la cumëmbres nunziedes pra l coma 2, pustoms d), e) y f), cumpetënc/cumpetëntes per duc i Chemuns nteressei. Tl cajo che l ne vën fat nia o sce i Chemuns nteressei ne vën nia a una, vën chisc cumëmbri/chësta cumëmbres numinei/numinedes, do n’amunizion, dala Jonta provinziela, do che chësta à audì l Cunsëi di Chemuns.

(10) I paiamënc di cumëmbri/dla cumëmbres dla Cumiscion vën determinei dala Jonta provinziela; i paiamënc per i cumëmbri/la cumëmbres nunziei/nunziedes pra l coma 2, pustoms d), e) y f) ie a cëria dl Chemun y vën rembursei dala Provinzia.  8)

(11) La partezipazion dla Provinzia ala spëises per i paiamënc per i cumëmbri/la cumëmbres dla cumiscion ie definida tres l'acurdanza anuela sun la finanza locala aldò dla lege provinziela di 14 de fauré 1992, n. 6. Per la cumposizion dla Cumiscion vëniel aplicà l turondamënt matematich. 9)

massimeBeschluss vom 24. August 2021, Nr. 743 - Vergütungen für die Mitglieder der Gemeindekommission für Raum und Landschaft
massimeBeschluss vom 28. April 2020, Nr. 303 - Funktionale Gebiete im Sinne von Artikel 4 Absatz 9 des Landesgesetzes vom 10. Juli 2018, Nr. 9, „Raum und Landschaft“
7)
L titul dl articul 4, coma 2, ie unì baratà ora nsci dal articul 1, coma 1, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
8)
L articul 4, coma 10, ie unì baratà ora n iede dal articul 1, coma 2 dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17, y dadedò dal articul 2, coma 1 dla L.P. di L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.
9)
L articul 4, coma 11 ie unì juntà dal articul 2, coma 2, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.

Art. 5 (Cumité cumenel per la cultura architetonica)

(1) L Chemun possa istituì n Cumité cumenel per la cultura architetonica cun funzions de cunsulënza.

(2) L Chemun regulea la cumposizion y l funziunamënt dl Cumité tl regulamënt dl frabiché cumenel. I paiamënc de si cumpunënc/cumpunëntes ie a cëria dl Chemun.

Art. 6 (Cumité provinziel per la cultura dl frabiché y la cuntreda)

(1) La Jonta provinziela delibrea la istituzion dl Cumité provinziel per la cultura dl frabiché y dla cuntreda. L Cumité ie metù adum da prufesciunisć y prufesciunistes cun esperienza documenteda tla proietazion architetonica, dla cuntreda y urbana tl teritore alpin y la à funzions de cunsulënza.

(2) L Cumité à tl particuler chësta ncëries:

  1. l valutea la proietazion de ntervënc publics y privac, nce n cont dla sistemazion de lercs alalergia, y l porta, sce n cajo, dant soluzions alternatives per miuré la cualità architetonica, l nluegiamënt tl cuntest dla cuntreda y l cunliamënt danter lercs publiches y privates.
  2. l ti pieta ala aministrazions publiches n sustëni spezialistich tl ciamp de cuntreda y de planificazion urbanistica, acioche les posse arjonjer i obietifs istituzionei de cualificazion dl teritore y sensibilisé dla minonga publica.

(3) La cunsulënza dl Cumité provinziel per la cultura dl frabiché y la cuntreda ne cumporta degun cosć a cëria di sogec damandanc. I cosć dl funziunamënt dl Cumité ie a cëria dl bilanz provinziel.

(4) Ora de chël che ie regulà dal articul 34, coma 5 muessel unì tenì cont dl arat dl Cumité provinziel per la cultura dl frabiché y la cuntreda tl pruzedimënt che reverda l'autorisazions de mesures de frabica y na desvieda eventuela da chëstes muessa unì esplizitamënter mutiveda.

Art. 7 (Sistem de nfurmazion cuntreda y l teritore)

(1) La repartizion provinziela cumpetënta tla materia de natura, cuntreda y svilup dl teritore mët su y gestësc l Sistem de nfurmazion cuntreda y teritore (SNCT/LARIS), che garantësc l'adurvanza partida, l'azessibltà y l barat di dac teritoriei interuperabli y di servijes n cont di dac teritoriei interuperabli danter i livei defrënc dl'aministrazion publica che ie atifs sun l teritore dla provinzia. I ënc locai ti manda ala Provinzia i dac teritoriei de si cumpetënza.  10)

(2) L SNCT/LARIS gestësc duc i dac cartografics y normatifs dla planificazion dla cuntreda y dl teritore provinziel, l stabilësc, n acurdanza cun l Cunsëi di Chemuns, standards tecnics unifichei y l pieta servijes per la gestion di ac dla planificazion cumenela.

(3) I dac digitei di plans normatifs respetea la regules tecniches de gestion, d’ajurnamënt y de zertificazion; i ie publichei tla Rë zivica dla Provinzia de Bulsan y remplazea l’edizion sun papier.

(4) Per garantì la medema interpretazion de chësta lege y l slune di pruzedimënc relatifs vëniel nce publicà duta la zirculeres y duc i arac de carater generel dl'Aministrazion provinziela che à sciche oget la interpretazion de chësta lege.

(5) A pië via dala jita n forza de chësta lege muessa i zitadins y la zitadines pudëi ti ruvé permez a duta la mudazions dl plan cumenel, ala normes y ai plans de atuazion tla forma de n indesc cronologich che vën for ajurnà de duta la mudazions sibe de cuntenut che grafiches.

(6) Uni doi ani elaburea y publichea l SNCT/LARIS na relazion sun la situazion dla planificazion, sun la nuzeda dl fonz, sun la trasfurmazions fates y sun l svilup dl teritore y dla cuntreda.

(7) La cumedura de fai materiei tla normes de atuazion, tla reprejentazions grafiches o te d’autra elaburazions di plans vën fata fé sun dumanda dl Chemun o fata fé d’ufize dal diretëur/dala diretëura dla repartizion provinziela cumpetënta tl ciamp de natura, cuntreda y svilup dl teritore. Dla cumedura fata vëniel fat al savëi tla Rë zivica dla Provinzia de Bulsan y tl Buletin Ufiziel dla Region. Dla refudeda eventuela dla dumanda dl Chemun se cruzia l diretëur/la diretëura dla repartizion provinziela cumpetënta tl ciamp de natura, cuntreda y svilup dl teritore.  11)

10)
L articul 7, coma 1, ie unì mudà nsci dal articul 2, coma 1, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
11)
L articul 7, coma 7, ie unì njuntà dal articul 3, coma 1, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.

Art. 8 (Sëuraluesc y relevamënc)

(1) Per mëter n droa i pruvedimënc de chësta lege y vardé che i vënie respetei vën la persones nciariedes dala Provinzia y dal Chemun autorisedes a zapé sun la imubilies nteressedes. L'aministrazion cumpetënta ti l fej al savëi danora ai sogec patrons di grunc nteressei.

(2) Tl cajo de azes per fins defrënc dal dejëujamënt de ativiteies de cuntrol y de verdia da pert dl’Aministrazion cumenela, vën la data comunicheda almanco cin dis dan l azes. Tl cajo de azes per i medemi fins da pert dl’Aministrazion provinziela nfurmea chësta l Chemun teritorielmënter cumpetënt almanco cin dis dan l azes. L Chemun nfurmea debota la persona nteresseda.

(3) La persones nunziedes tl coma 1 daussa nce fotografé, fé filmac y dejëujer i relevamënc che ie de bujën.

Art. 9 (Register di esperc y dla espertes, limitazions de proietazion per i prufesciunistć/la prufesciunistes y furmazion)   delibera sentenza

(1) Pra la repartizion provinziela cumpetënta tl ciamp de natura, cuntreda y svilup dl teritore vëniel istituì l register di esperc y dla espertes tl ciamp dla urbanistica, natura y cuntreda, cultura dl frabiché, economia, soziel, scienzes agreres y foresteles y periculi naturei.

(2) I recuisic ogetifs y sogetifs per la iscrizion y la permanënza tl register ie fissei cun delibra dla Jonta provinziela do avëi audì l Cunsëi di Chemuns.

(3) La prufsciunistes y i prufesciunisć numinei cumëmbri/cumëmbres dla Cumiscion cumenela per l teritore y la cuntreda ne daussa nia sëurantò ncëries de proietazion sometudes ala valutazion dla medema Cumiscion. Chësta limitazions de proietazion per i prufesciunisć liedesc vën nce aplichedes ai prufesciunisć assoziei, sibe giuridicamënter che de fat. L fat de ne ademplì nia a chësta ublianza ie na rejon per la cancelazion dal register di esperc.

(4) La prufesciustes y i prufesciunisć nciariei cun la redazion de n strumënt de planificazion dl teritore de scumenciadiva publica possa, nchin che l plan nstës vën apurvà, sëurantò sun l teritore nteressà mé ncëries de proietazion de lëures y mplanc publics. La ncëria de redazion de n strumënt de planificazion dl teritore ne possa nia unì sëurantëut da prufesciunistes y prufesciunisć che ebe, per si cont o n cont de terzi, n nteres che possa cundiziuné l drë dejëujamënt dla ncëria.

(5) La Provinzia realisea programs de furmazion y ajurnamënt permanënt tl ciamp dla planificazion teritoriela y dla cuntreda. I programs de furmazion vën dejëuc n coordinamënt cun la scumenciadives de furmazion dl Cunsorz di Chemuns y di organisms prufesciunei.

massimeBeschluss vom 26. Februar 2019, Nr. 130 - Verzeichnis der Sachverständigen für Raumordnung, Natur, Landschaft, Baukultur, Wirtschaft, Soziales, Landwirtschafts- und Forstwissenschaften und Naturgefahren (abgeändert mit Beschluss Nr. 528 vom 14.07.2020)

TITUL II
CUNTREDA

CAPITUL I
TLARIMËNT DL CUNZET DE CUNTREDA

Art. 10 (Cunzet de cuntreda)

(1) Cun "cuntreda" iel minà l teritore sciche esprescion d’identità, de chël che l carater vën dal'azion de fatores naturei, umans y dala relazions danter chisc.

(2) La Provinzia recunësc tla cuntreda n bën zite che à de bujën de n ntervënt publich regulatif de defendura y valorisazion.

CAPITUL II
DEFENDURA DLA CUNTREDA

Art. 11 (Bëns de cuntreda de valor particuler)

(1) Chësta imubilies y sperses ie oget de defendura dla cuntreda y vën individuedes y reguledes tres la planificazion dla cuntreda pervia de si gran nteres publich:

  1. i monumënc naturei, chël uel dì i ogec naturei singui che, per si particularità o rarità, per si carateristica de ti dé na merca particulera ala cuntreda o per si unizità ecologica, idrologica o geologica, merita de unì mantenii tl nteres dla culetività, tlo leprò toca nce i lëns monumentei;
  2. i ensembli, chël uel dì i cumplesc de bëns imuvibli, che à n cialé ora caraterisch cun n valor estetich y tradiziunel, tlo leprò toca nce i zëntri y i nujiei storics;  12)
  3. i parcs naturei;
  4. i sic de cuntreda stravardei, chël uel dì pertes dl teritore che porta pro a seguré la biodiversità y la varietà dla cuntreda, sciche nce la stabilità o la permeabltà ecologica tla rë di biotops;
  5. i biotops stravardei, chël uel dì, i habitat naturei o seminaturei che, per rejons ecologiches, scientifiches, storich-natureles o de cuntreda, ie metui sot a defendura per mantenì cumenanzes viteles reres o manacedes o scialdi eterogenes, coche nce sortes de plantes y de tieres y la fundamëntes de vita respetives;
  6. i ciasamënc, verzons y parcs y d’autra imubilies singules che se defrenziea per si belëza ora dl solit o per si memoria storica;
  7. i raions de defendura dla cuntreda, chël uel dì la sperses mudeledes nce dal ntervënt dla persona, che per si belëza y singularità dla cuntreda, per si ressorses natureles y si mpurtanza per la strutura de nridlamënt tipica y agricultura locala, y per si vester adatei per la recriazion o per l fat che i ie de mpurtanza per la prutezion de d’autri bëns de cuntreda, ie sometui a liams de defendura acioche l vënie mantenì si funzions;
  8. la zones de respet de cuntreda, chël uel dì la sperses che ie da tenì liedies da frabiches, per mantenì la destinazion agricula y limité la desperscion dl frabicà;
  9. la belëzes panoramiches y nsci nce chëi ponc de udera o de bela ududa, azessibli al publich, da chëi che n possa goder l panorama.
12)
Cëla l articul 4 dl D.P.P. di 26 de juni 2020, n. 24.

Art. 12 (Sperses stravardedes dala lege)

(1) L ie te uni cajo metù sot a defendura:

  1. i raions ntëur lec te na fascia de 300 metri dal ëur dl lech, chësc vel’ nce per i raions che ie plu auc dl lech;
  2. i rufs, aghiei y flusc d’ega scric ite tla listes preududes dal test unich dla despusizions de lege sun l’eghes y i mplanc eletrics, apurvà cun decret dl rë di 11 de dezëmber 1933, n. 1775, y mudazions suzessives, sciche nce si spuendes y arjineies te na fascia de 150 metri l’una;
  3. i crëps tla pertes sëura i 1600 metri sëura l livel dl mer;
  4. i dlacieres y i ciavuei di dlacieres;
  5. l Parch naziunel y i Parcs naturei provinziei, coche nce la resserves natureles;
  6. i raions curii da bòsc, ënghe sce i ie desdrui dal meldefuech, y chëi sometui al liam de rembuscamënt;
  7. i raions tumesc cuntenii tla lista tl decret dl Presidënt dla Republica di 13 de merz 1976, n. 448, y mudazions suzessives;
  8. i raions de nteres archeologich.

(2) La despusizion nunzieda tl coma 1, ora che i pustoms e), g) y h), ne vën nia aplicheda ala sperses che n la data di 6 de setëmber 1985 fova delimitedes ti strumënc urbanistics cumenei coche raions da frabiché cun prescrizions de costruzion y de nuzeda spezifiches.

Art. 13 (Defendura dl fonz, dla sperses natureles y agricules)   delibera sentenza

(1) L fonz naturel ie stravardà per bujëns de cuntreda, per la scunanza dla sanità, per l balanz ambientel, per la defendura di ecosistems naturei, coche nce per la produzion agricula.

(2) Tres la planificazionn dla cuntreda vëniel definì, delimità y regulà la categuries de destinazion dla sperses natureles y agricules per i fins nunziei tl coma 1. La categuries prinzipeles de destinazion aldò de chësta lege ie:

  1. vërt agricul:
  2. bosch;
  3. pra y pastura cun lëns;
  4. pastura y vërt alpin;  13)
  5. raion da crëp y dlacier;
  6. eghes.  14)
massimeBeschluss vom 26. Februar 2019, Nr. 130 - Verzeichnis der Sachverständigen für Raumordnung, Natur, Landschaft, Baukultur, Wirtschaft, Soziales, Landwirtschafts- und Forstwissenschaften und Naturgefahren (abgeändert mit Beschluss Nr. 528 vom 14.07.2020)
13)
L pustom d) dl articul 13, coma 2, ie unì baratà ora nsci dal articul 3, coma 1, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
14)
Cëla l articul 4 dl D.P.P. di 26 de juni 2020, n. 24.

Art. 14 (Fazions giuridiches dl liam de cuntreda)

(1) I raions y la imubilies sometudes a defendura dla cuntreda, coche nunzià ti articuli 11, 12 y 13, ne daussa nia unì mudedes zënza l’autorisazion de cuntreda nunzieda tl articul 65.

(2) Ora che ti caji preudui dala lege y dantaldut ti caji tl ciamp de defendura cuntratuela dla natura, ne iel per i liams de cuntreda nia de bujën de na ndenisazion.

(3) I bëns de cuntreda nunziei tl articul 11, coma 1, pustoms a), c) y e), ulache l ie preudù normes particuleres de cumpurtamënt per i vijitadëures, muessa vester senialei cun sënies aposta, nluegei dal’Aministrazion provinziela te lueges adatedes pra la sëides y tl particuler pra i ponc d’azes, do che l ie unì audì i sogec patrons di grunc nteressei. I sogec patrons di grunc nteressei muessa, do che i/les à giapà la comunicazion, lascé pro che l vënie metù i sënies, zënza avëi l dërt de ndenisazion.

(4) Do che l ie unì fat n pruzedimënt aministratif aldò dl capipul III dla lege provinziela di 22 d’utober 1993, n. 17, y mudazions suzessives, fej la Provinzia sun la sperses sometudes a liam de cuntreda ntervënc de cunservazion y de respristinazion dla cuntreda, per realisé i fins y i prinzips de defendura dla natura y cunservazion dla cuntreda, for che i sogec patrons, pussessëures o detentëures ne se cruzie nia nstësc.

(5) L ufize provinziel cumpetënt tl ciamp de defendura dla cuntreda possa sëurandé l’esecuzion di ntervënc nunziei tl coma 4 ai sogec patrons, ai/ala pussessëures o detentëures di bëns nteressei; per chësc fin vën i dërc y la ublianzes de tramedoi pertes fissedes te n’acurdanza che vën stluta ju aldò dl articul 16 dla lege provinziela di 22 d’utober 1993, n. 17, y mudazions suzessives.

Art. 15 (Sustenimënc)    delibera sentenza

(1) La Provinzia sustën la sensibilisazion ala defendura dla cuntreda y la devulgazion dla normes aldò, nce chëles tl ciamp dl svilup dl teritore; la Provinzia sustën oradechël l’atività de ënc y urganisazions che se mpënia tla realisazion de chisc fins, tres la cunzescion de cuntribuc o aiuc y metan a despusizion mesuns adatei.

(2) La Provinzia possa sustenì oradechël l stude, la cunservazion y la valorisazion di bëns sometui a liam de cuntreda o de defendura di ensembli, dajan ncëries de cunsulënza, stude, nrescida y proietazion a persones espertes, coche nce dajan cuntribuc o aiuc ai patrons/ala, pussessëures o detentëures di bëns sometui a liam. Per chisc bëns possa la Provinzia, oradechël, atué diretamënter mesures de defendura, cunservazion, sistemazion y ressanamënt dl ambient naturel y dla cuntreda, o mëter a despusizion i mesuns per la realisazion de proiec per senté plantes finalisei a miuré la ntegrazion tla cuntreda di ntervënc de trasfurmazion y adurvanza dl teritore.  15)

(3) Sce la Provinzia miena che l sibe de bujën, possela nce cunzeder cuntribuc anuei tenian cont dla sort y dla dureda dla mesures nunziedes tl coma 2. Per l'atuazion de chësta mesures y per la regulamentazion di raporc patrimuniei possel unì stlut ju cunvenzions aposta cun i sogec patrons.

(4) Per la cunservazion a tëmp lonch di bëns de cuntreda nunziei tl articul 11, coma 1, pustoms a), c) y e), possa la Provinzia cumpré grunc o stlù ju cuntrac de fit a tëmp lonch. Per la compra o l fit de sperses da stravardé da pert di Chemuns, possa la Provinzia cunzeder n cuntribut nchin al 50 percënt dl priesc de compra o dl priesc dl fit.

massimeBeschluss vom 22. Februar 2022, Nr. 130 - Richtlinien für die Beitragsgewährung im Bereich der Landschaftspflege
massimeBeschluss vom 14. April 2015, Nr. 435 - Richtlinien für die Gewährung von Beiträgen für Jahresprogramme im Bereich Natur, Landschaft und Raumentwicklung (Art. 18 des Landesgesetzes vom 25. Juli 1970, Nr. 16, Art. 26 des Landesgesetzes vom 12. Mai 2010, Nr. 6 und Art. 114 des Landesgesetzes vom 11.08.1997, Nr. 13) (abgeändert mit Beschluss Nr. 139 vom 16.02.2016, Beschluss Nr. 853 vom 05.10.2021 und Beschluss Nr. 24 vom 10.01.2023)
15)
L articul 15, coma 2 ie unì mudà nsci dal articul 4, coma 1 dla L.P. di 10 de jené 2022, n. 1.

Art. 16 (Fond per la cuntreda) 16)    delibera sentenza

(1) Pra la repartizion provinziela cumpetënta tl ciamp de natura, cuntreda y svilup dl teritore iel istituì n fond, tlamà "fond per la cuntreda", per sustenì scumenciadives per la realisazion de chisc obietifs:

  1. la cunservazion a tëmp lonch, la reprejtinazion y la promozion dla biodiversità y dla varietà struturela dla cuntreda y dla natura;
  2. la defendura, la cura, la cunservazion a tëmp lonch, la reprejtinazion y l svilup dla cuntreda naturela y culturela y de si elemënc struturei;
  3. la cunservazion y la promozion de formes d’adurvanza y de gestion dl teritore che à na funzion ecologica mpurtanta;
  4. la cura, la cunservazion o la reprejtinazion de ensembli che merita de unì stravardei;
  5. la defendura dla sortes y di habitat naturei a livel local coche nce la compra de sperses cun l fin de defendura naturalistica da pert de ënc publics;
  6. la gestion di flusc de vijitadëures ti raions defendui, la realisazion de troies tematics y didatich-naturalistics y l lëur de sensibilisazion tl ciamp de defendura dla natura y dl a cuntreda coche nce de cultura dl frabiché.

(2) Tl fond vëniel ite, ora che l finanziamënt anuel dal bilanz provinziel, nce atribuzions de d’autri ënc y dunazions privates coche nce la somes ncassedes a titul de mesures de cumpensazion per ntervënc tl ambient y tla cuntreda, ma ënghe la ntredes che se porta pro da straufonghes aministratives aplichedes aldò dla normativa provinziela n forza tl ciamp dla defendura dl ambient, dla natura y dla cuntreda.

(3) Sun la cunzescion y la revucheda di cuntribuc preudui per la scumenciadives sustenides cun l fond iel na cumiscion numineda dala Jonta provinziela per dut l tëmp dla legislatura che tol la dezijions. La cumposizion dla cumiscion, l funziunamënt de chësta y l paië ora di cuntribuc ie regulei cun regulamënt d’esecuzion.

massimeBeschluss vom 5. April 2016, Nr. 349 - Kriterien für die Gewährung von Förderungen aus dem Landschaftsfonds (abgeändert mit Beschluss Nr. 481 vom 01.06.2021)
16)
Cëla l D.P.P. di 22 de nuvëmber 2018, n. 30.

TITUL III
URBANISTICA

CAPITUL I
SUSTENIBLTÀ DL SVILUP DL TERITORE

Art. 17 (Prinzip dla limitazion dl cunsum dl fonz) 17)    delibera sentenza

(1) Cun cunsum dl fonz iel minà i ntervënc de sigilamënt, urbanisazion y costruzion.

(2) L cunsum de fonz dedora dl raion de nridlamënt nia lià al’atività daussa mé unì lascià pro sce l ie de bujën y sce l ne ie degun’autra alternatives economicamënter y ecologicamenter da fundamënt, tres ntervënc de readurvanza, recupereda, adatamënt o nspessamënt di nridlamënc, nce tres la despuscion de imubilies nia nuzedes aldò di obietifs dla planificazion cumenela. I ac curespundënc muessa vester mutivei cun referimënt spezifich ala ejistënza dla cundizions inant nunziedes.

(3) L raion de nridlamënt vën delimità tl program de svilup cumenel nunzià tl articul 51 y tol ite nce la sperses bele urbanisedes y la sperses preududes tl plan cumenel per l teritore y la cuntreda da destiné al svilup di nridlamënc tl tëmp dla validità dl program.

(4) Ora che sce l ne ie nia stabilì autramënter da chësta lege o dala planificazion de cuntreda, ne vëniel nia lascià pro tla sperses natureles y agricules aldò dl’articul 13 ntervënc de costruzions nueves coche nunziei tl articul 62, coma 1, pustom e), o mudazions dla nuzeda urbanisticamënter relevantes de frabiches. La demolizion de frabiches ejistëntes y si recostruzion ie lascedes pro tla medema pusizion o a na destanza de nia plu de 40 metri y cun la medema destinazion de nuzeda y, ora che sce l ie rejons igienich-saniteres, zënza l aumënt dl numer de frabiches. Ora che sce l ie despusizions defrëntes tl plan de cuntreda, vëniel mé lascià pro la recostruzion te n’autra luegia tl vërt agricul tl medemo Chemun y tla luegia adateda plu daujin, sce la luegia uriginela ie oget de na pruibizion de costruzion per rejons de defendura dla cuntreda o pervia de periculi naturei o per schivé situazions de pericul dlongia infrastrutures publiches y sce l ie unì tëut ite n arat lient dla Cumiscion cumenela per l teritore y la cuntreda. Per frabiches bele ejistëntes tl vërt alpin iel lascià pro la recostruzion aldò dla frasa da dant nce te n’autra luegia tl vërt alpin tl medemo Chemun y tla luegia adateda plu daujin.  18)

(5) Ora che sce l ie d’autra prescrizions cuntreres tl plan de cuntreda possa la frabiches destinedes a abitazion, bele ejistëntes dai 24 d’utober 1973 cun n volum de frabica de almanco 300 m3 sun sperses de vërt agricul y che ne fej nia pert de n mesc stlut, unì ampliedes nchin a al plu 1.000 m3. L volum de frabica njuntà muessa unì resservà per cuatieres per persones residëntes aldò dl articul 39. L ampliamënt possa nce unì fat do che la frabica ie unida zareda ju y inò frabicheda su tla medema luegia y cun la medema destinazion de nuzeda, zënza che l vënie aumentà l numer dla frabiches. Tla individuazion nunzieda tl articul 19, coma 1, pustom a), dla spersa ocupeda dala frabica vëniel, per l calcul dl valor njuntà de planificazion nunzià tl articul 19, coma 5, tëut n cunscidrazion la cunsistënza ejistënta dan l’aplicazion dla pusciblteies de ampliamënt aldò de chësc coma.  19)

(5/bis) La puscibltà d’ampliamënt aldò dl coma 5 ne vën nia aplicheda per la frabiches destachedes dal mesc stlut. 20)

(6) Cun regulamënt d’esecuzion, che ie da apurvé do che l ie unì tëut ite l arat ublient dla cumiscion legislativa cumpetënta tl ciamp, vëniel stabilì criteres d’aplicazion per:

  1. individué, tl program de svilup cumenel nunzià tl articul 51, l raion de nridlamënt y cuantifiché y monitoré l cunsum dl fonz;
  2. individué, tres la planificazion cumenela, ti lims dla spersa urbaniseda la capazità de frabica resteda, chël uel dì la sperses sun chëles che l possa mo unì frabicà y l patrimone de frabica publich y privat nia adurvà su o adurvà massa puech y che ie adatà ala recupereda o ala readurvanza;
  3. sustenì la regenerazion urbana y i ntervënc de restruturazion urbanistica y l renuvamënt de frabiches, nce aumentan l’efizienza energetica coche nce la cualità architetonica y la permeabltà di fonc, ti dajan preferënza al’azessibltà a pe, cun la roda o cun l trasport publich; per chësc fin possel unì preudù mesures per sustenì y fé che l sibe economicamënter plu nteressant nuzé imubilies ejistëntes coche nunzià tl coma 2.

(7) Sce i ntervënc de recupereda per frabiches sometudes a defendura storich-artistica ejistëntes tl vërt agricul ne ie, aldò dl arat dla repartizion provinziela bëns culturei, nia cumpatibli cun l bujën de cunservazion, po iel lascià pro la costruzion de na frabica a pert tla ujinanzes ti lims dla cubatura ejistënta, y te uni cajo te na mesura de nia plu de 700 m³ y n usservanza di criteres dla defendura di ensembli.

massimeCorte Costituzionale - ordinanza del 14 aprile 2021, n. 85 - Umwelt - Erweiterung des Volumens von Gebäuden für Wohnzwecke oder für Ferien sowie Urlaub auf dem Bauernhof - Vereinfachte Annahme von Varianten des Gemeindeplans für das Gebiet und die Landschaft in Bezug auf Landschaftsgüter von besonderem Wert - Teilnahme des Bürgermeisters an den dazu berufenen Kommissionen sich in Verfahren zur Erteilung der Genehmigung der kommunalen und landesrechtlichen Zuständigkeit äußern - unerlaubte Eingriffe in das Landschaftsvermögen - Unmöglichkeit der Wiederherstellung der Orte - Durchführung gleichwertiger kompensatorischer Eingriffe und/oder Zahlung einer Geldbuße durch den Mißbrauchsverursacher - Erlöschen von der Verzichtsprozess
17)
Cëla nce l D.P.P. di 22 de nuvëmber 2018, n. 31.
18)
L articul 17, coma 4, ie unì mudà nsci dal articul 4, coma 1, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15, y dadedò dal articul 15, coma 1, dl D.P.P. di 23 de lugio 2021, n. 5, y dal articul 7, coma 1 dla L.P. di 16 d’agost 2022, n. 10.
19)
L articul 17, coma 5, ie unì baratà ora n iede dal articul 4, coma 1, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17, y dadedò dal articul 4, coma 2 dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.
20)
L articul 17, coma 5/bis ie unì njuntà dal articul 4, coma 3, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.

Art. 18 (Dotazions teritorieles y cualità dl nridlamënt)

(1) I Chemuns garantësc la dotazions teritorieles y funzioneles minimes determinedes cun l regulamënt d’esecuzion nunzià tl articul 21, coma 1, che ie de bujën per l arjunjimënt de n livel adecuat de cualità de nridlamënt. I Chemuns segurea oradechël la opres n plu de urbanisazion primera y segondera.

(2) La opres de urbanisazion primera ie:

  1. stredes, plazes, percursc da jì a pe y cun la roda per i nridlamënc;
  2. lercs de fermeda y da parché, nce per rodes y d’autri mesuns de mubiltà sustenibla, y la infrastrutures eletriches da ciarië cuerspundëntes;
  3. rëies de canalisazion per l’eghes de plueia y de desćëria;
  4. egadoc;
  5. rëies de destribuzion dl’energia eletrica, dl gas y de telesciadamënt;
  6. iluminazion publica;
  7. lercs de vërt publich;
  8. rëies de telecomunicazion;
  9. mesures de prevenzion de periculi naturei;
  10. mesures contra l mpaziamënt acustich;
  11. sperses per l’abineda de refudam urban y de materiai de rezitlaje.

(3) La opres de urbanisazion segondera ie:

  1. scolines coa y scolines;
  2. scoles de ublianza;
  3. marcei de ridl;
  4. ufizies cumenei;
  5. dliejes y d’autra frabiches per servijes religëusc;
  6. mplanc per l sport per ridli singui;
  7. zëntri soziei y atrezatures cultureles y saniteres.

(4) La Provinzia y i Chemuns mira tres i strumënc de planificazion y i organs de cunsulënza, cun n’atenzion particulera ala lercs de adurvanza culetiva, ala manutenzion y respetivamënter al arjunjimënt de na cualità de nridlamënt auta n referimënt a:

  1. la cualità architetonica y dla cuntreda di ntervënc publics y privac;
  2. la sintonia di ntervënc cun l cuntest dla frabiches y dla cuntreda y cun la topografia naturela de teritore;
  3. i cunliamënc y la cuntinuità y azessibltà dla lercs publiches y dl vërt urban;
  4. la valorisazion dla zirculazion a pe y cun la roda y l cunliamënt intermodal cun l trasport publich;
  5. la majera defendura puscibla dla sanità publica dala fazions dl smog eletrich, di fatores de mpaziamënt ambientel, di gasc de desćëria y dl mpaziamënt acustich.

Art. 19 (Valor njuntà de planificazion)

(1) L cunsum dl fonz che vën autorisà tres la mesures de planificazion cumpededes su tlo dessot ubliëia l Chemun a tré ite na pert dl aumënt dl valor de marcià dla imubilies nteressedes generà nsci (valor njuntà de planificazion):

  1. individuazion de raions residenziei cun nuzeda mescededa;
  2. individuazion de raions cun destinazion particulera per l svilup dl turism sun la sperses natureles y agricules nunziedes tl articul 13, dedora dal raion de nridlamënt.

(2) L Chemun ademplësc a si ublianza tl mumënt dla dumanda d’autorisazion per l’adurvanza nce parziela dla capazità de frabica recunesciuda cun la mesura de planificazion.

(3) Tl cajo de individuazion de raions residenziei cun nuzeda mescededa, ademplësc l Chemun a si ublianzes nunziedes tl coma 1 tres l’acuisizion dl 60 percënt dla spersa ala metà dl valor de marcià. La sperses nsci acuisides ie resservedes al frabiché abitatif alesirà o a cuatieres a n priesc lià, aldò di caji, per i residënc aldò dl articul 39 o dl articul 40. Per la sperses dl frabiché abitatif alesirà vën l liam nunzià tl articul 39 anutà tl liber fundier, eventualmënter adum cun l liam soziel nunzià tl urdinamënt dl frabiché abitatif alesirà, cun la delibra d’asseniazion. La ublianzes nunziedes tl articul 38 se referësc ala spersa nia resserveda al frabiché residenziel alesirà o a cuatieres a priesc lià.  21)

(4) Tl cajo nunzià tl coma 1, pustom b), ademplësc l Chemun a si ublianza trajan ite na soma de scioldi dl 30 percënt dl valor de marcià dla sperses nteressedes do la mesura de planificazion. Te chësc cajo ie la mesura de planificazion sometuda al vist dl ufize provinziel cumpetënt tl ciamp dla sciazeda o da n prufesciunist liede abilità/na prufesciunista liedia abiliteda cun na sciazeda cunfermeda n cont dl’adecuatëza dla soma.

(5) Sce sun la spersa che ie oget dla mesura de planificazion nunzieda tl coma 1, pustom a), iel bele frabiches ejistëntes legitimes, vëniel trat ju da chësta sies cherc de chëla spersa, che, aldò dla mesura de planificazion, fossa de bujën per la realisazion de chësta frabiches, sce y tla mesura che la destinazion de nuzeda uriginela dla frabiches curespuend a chëla preududa tla mesura de planificazion. Sce sun la sperses oget de na mesura de planificazion nunzieda tl coma 1, pustom b), iel bele frabiches legitimes, vën la spersa cumplessiva metuda ala basa dla determinazion dla ublianza nunzieda tl coma 4 smendrida dla spersa che fossa de bujën, aldò dla mesura de planificazion, per la costruzion dla frabiches ejistëntes.

(6) Per l sustenimënt di raions economicamënter dëibli possa l program de svilup cumenel preududëi, tl cajo de individuazion de raions cun destinazion particulera per l svilup dl turism, la delibrazion n pert o per ntier dala ublianzes preududes da chësc articul.

(7) L Chemun possa, restan mpe la ublianza de mpusizion dl liam nunzià tl articul 39 tl cajo dla realisazion de cuatieres, stabilì, tl cheder dl pruzedimënt d’apurvazion dla mesures de planificazion, tres acurdanzes urbanistiches che l valor njuntà de planificazion vënie tenì ite nce te manieres defrëntes da chëles preududes dala frases 1 y 2 dl coma 3 da dant, a cundizion che l controvalor dla pert dl valor njuntà de planificazion da tenì ite ne sibe nia mënder de chësc. L Chemun possa preudëi tl’acurdanza che l valor njuntà de planificazion vënie tenì ite tres l’acuisizion de sperses, l scudimënt de na soma de scioldi limità ala sperses cun sëuraspersa de al plu 1.000 m², l’esecuzion de opres de urbanisazion o metan a despusizion cuatieres a priesc lià aldò dl articul 40.  22)

(8) La ntredes di Chemuns che se porta pro dal’aplicazion de chësc articul ie destinedes esclujivamënter y zënza liams de tëmp al frabiché residenziel alesirà o ala realisazion d’abitazions a priesc lià, al ressanamënt dla frabiches di zëntri storics o di ensembli o dla periferies dejudiedes, ala realisazion y manutenzion de opres de urbanisazion primera y segondera y a ntervënc de readurvanza y regenerazion.

(9) La Jonta provinziela istituësc l fond de readurvanza. Chësc sustën la readurvanza dla imubilies bele ejistëntes, cumpensan, ulache puscibl, i cosć n plu tl scumenciamënt per l’acuisizion y la costruzion dantaldut per la realisazion de lerch abitativa per la populazion residënta. L fond de readurvanza porta pro ala limitazion dl cunsum de fonz tres la readurvanza dla imubilies arbandunedes. La Jonta provinziela regulea la dotazion y la modaliteies cun n si pruvedimënt.

21)
L articul 19, coma 3, ie n iede unì baratà ora dal articul 5, coma 1, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17, y dadedò mudà dal articul 5, coma 1, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15, y dal articul 6, coma 1, dla L.P. di 17 de merz 2021, n. 3.
22)
L articul 19, coma 7, ie unì mudà nsci dal articul 5, coma 2, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.

Art. 20 (Acurdanzes urbanistiches)

(1) L Chemun possa stlù ju, ti lims preudui da chësta lege, acurdanzes urbanistiches cun privac o ënc publics per sauridé, tl nteres publich, l’atuazion de ntervënc bele preudui tl plan cumenel o te n plan de atuazion, o da preudëi tl cheder dl’apurvazion dl’acurdanza.

(2) L’acurdanzes urbanistiches curespuend ai prinzips de proporziunalità, valivanza de tratamënt, publizità y trasparënza adecuata dla cundizions y di benefizies publics y privac cunliei limpea, y les cuntën la mutivazion spezifica per l nteres publich che les giustifichea.

(3) Tl’acurdanzes urbanistiches possel unì preudù chësta prestazions o controprestazions:

  1. zescion o barat de imubilies o dërc reéi – te chësc cajo muessa la pertes de cuntrat vester patrones da almanco 5 ani dla cuota de maiuranza dla imubilies che ie oget dl cuntrat, ora che per la dunazions y la arpejons -, o criazion o zescion de dërc de frabica te raions da frabiché; l cumerz ala menuda possa mé vester pert de acurdanzes urbanistiches te raions mescedei y mé adum cun la realisazion prevalënta y danora de volum de frabica per l abité;
  2. realisazion de opres de urbanisazion primera y segondera, a cëria dl privat;
  3. esecuzion de mesures de ressanamënt o de cumpensazion n cont dl ambient o dla cuntreda;
  4. cumpensazion tla forma de scioldi;
  5. metuda a despusizion de cuatieres a priesc lià coche nunzià tl articul 40.

(4) Dan che l’acurdanza urbanistica vën stluta ju muessel unì tëut ite n arat dal ufize provinziel cumpetënt tl ciamp de sciazeda o da n prufesciunist abilità/na prufesciunista abiliteda cun sciazeda cunfermeda n cont dl valor de marcià dla prestazions preududes dal’acurdanza.

(5) La stipulazion dl’acurdanza muessa te uni cajo nce cuntenì la mutivazion n cont dl valor urbanistich njuntà.

(6) L’acurdanzes vën espressamënter sëurantëutes tl strumënt de planificazion, y chël aldò dla pruzedures preududes per la mudazion de chësc. Sce l ne ie nia fat ora autramënter, à la mudazions dl strumënt de planificazion permò fazion giuridica canche duta la contraprestazions preududes a bën dla aministrazion ie ademplides defin.

(7) Sce la stipulazion dl’acurdanza urbanistica vën purteda dant da n soget privat y la vëij danora la realisazion de opres publiches o de utl publich defrëntes dala opres de urbanisazion primera, vëniel aplicà la pruzedura nunzieda tl articul 183, coma 15, dl decret legislatif di 18 d’auril 2016, n. 50, y mudazions suzessives.

Art. 21 (Normes de regulamentazion tl ciamp dla urbanistica y dl frabiché)     delibera sentenza

(1) La Provinzia regulea cun normes tl ciamp dla urbanistica, a una cun l Cunsëi di Chemuns, la dotazions teritorieles y funzioneles minimes per lercs publiches de nteres generel y de lercs privates de nteres publich, destinedes a ativiteies y servijes culetifs, a vërt y a palzes da parché, che ie de bujën per seguré la cundizions per la sustenibltà ambientela y la cualità dl frabiché y urbanistica di nridlamënc y dla ativiteies produtives y di servijes, tenian cont dla populazion servida y di/dla nuzadëures de referimënt coche nce di recuisic de cualità dla prestazions di servijes nstësc.  23)

(2) Cun l regulamënt nunzià tl coma 1 vëniel nce definì i criteres per la determinazion dla sënta dl’aziendes agricules.  24) 25)

(3) Cun regulamënt d’esecuzion, a una cun l Cunsëi di Chemuns, vëniel dat ora normes tl ciamp dl frabiché:

  1. per regulé l’atività dl frabiché y per l calcul dla sperses, di volums de frabica, dl’autëzes y dla destanzes liedes al frabiché coche nce per i recuisic y standards de cualità dla infrastrutures y per i ntervënc dl frabiché sustenibl; te uni cajo de ntervënt de demolizion y recostruzion ie chëst’ultima a uni moda lasceda pro tl respet dla destanzes che fova bele preududes dant dala lege, a cundizion che l vënie fat seguran la coinzidënza dla spersa recostruida y dl volum dla frabica recostruida cun chëla zareda ju, ti lims dl’autëza mascima de chëst’ultima; i alesiramenc volumetrics eventualmënter recunesciui per l ntervënt possa unì realisei, ora che sce l ie prescrizions cuntreres tl plan de cuntreda, nce cun ampliamënc sëura la forma ora y cun l superamënt dl’autëza mascima dla frabica zareda ju, for tl respet dla destanzes ududes danora dala lege;  26) 27)
  2. per determiné criteres per la normes de igiena y sanità publica tl ciamp dl frabiché y dla urbanistica;  28)
  3. per fissé la carateristiches tecniches y i pruvedimënc de zertificazion y monitoraje n cont dla prestazion energetica tl frabiché y dla promozion dl’adurvanza dl’energia da funtanes renuvables, coche nce per atué la diretives europeiches 2009/28/CE, 2010/31/UE y 2012/27/UE curespundëntes; per chësc fin iel nce preudù alesiramënc urbanistics tla forma de pusciblteies de costruzion de njonta nia mé per l fin de sodesfé la prestazions minimes, ma nce per arjonjer de majera prestazions, sibe tl cajo de recupereda energetica tres ntervënc sun l patrimone de frabica ejistënt, sibe tl cajo de frabiches nueves. La cubatura davanieda se nuzan di alesiramënc urbanistics ie sometuda ala ublianza dl liam aldò dl articul 39. Chësta ublianza ne vel nia tl cajo che la cubatura de njonta vënie nuzeda per l ampliamënt de uniteies abitatives che ie bele; l resta mpe la ublianza d’assunzion dl liam tl cajo che l’abitazion amplieda vënie plu tert spartida su;  29) 30) 31)
  4. per definé obietifs y mesures per seguré che l ne sibe degun rëms tla lercs publiches y privates.  32)

(4) La Provinzia, a una cun l Cunsëi di Chemuns y do avëi audì la categuries prufescioneles plu reprejentatives nteressedes, adotea tl tëmp de trëi mënsc dala jita n forza de chësta lege, n glosser unich per la definizions tl ciamp de planificazion urbanistica y de cuntreda y de trasfurmazion dl teritore y dla cuntreda. Chësc glosser vën apurvà tenian cont di prinzips cuncurdei tl cheder dla ntenduda dla Cunferënza unificheda di 22 de fauré 2018 y tëuc su tl decret dl Ministere dla Infrastrutures y di Trasporc di 2 de merz 2018.  33)

(5) L Cunsëi de Chemun delibrea, n cunformità al regulamënt dl frabiché model fissà dala Provinzia a una cun l Cunsëi di Chemuns, l regulamënt dl frabiché cumenel, che cuntën nce la normes sun la manieres de costruzion cun atenzion particulera ala cumposizion architetonica, al’igiena, ala segurëza y ala verdia. L regulamënt dl frabiché cumenel regulea oradechël i ntervënc da somëter ala Cumiscion cumenela per l teritore y la cuntreda y l possa preudëi mo de plu livei de scemplificazion di pruzedimënc preudui da chësta lege. L regulamënt dl frabiché model vën apurvà tenian cont di prinzips fac ora tl cheder dla ntenduda dla Cunferënza unificheda di 20 d’utober 2016, te chëla che l ie unit apurvà l cunzet dl regulamënt dl frabiché model.  34)

massimeBeschluss vom 30. März 2021, Nr. 301 - Musterbauordnung
massimeDekret des Landeshauptmanns vom 7. Mai 2020, Nr. 17 - Mindeststandards für die Ausstattung öffentlicher Räume von Allgemeininteresse und privater Räume von öffentlichem Interesse sowie Kriterien zur Bestimmung von Hofstellen landwirtschaftlicher Betriebe
23)
Cëla nce l D.P.P. di 7 de mei 2020, n. 17.
24)
L articul 21, coma 2, ie unì mudà nsci dal articul 6, coma 1, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
25)
Cëla nce l D.P.P. di 7 de mei 2020, n. 17.
26)
L pustom a) dl articul 21, coma 3, ie unì baratà ora n iede dal articul 6, coma 2, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17, y dadedò mudà nsci dal articul 6, coma 1, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15, y dal articul 15 coma 2 dla L.P. di 23 de lugio 2021, n. 5.
27)
Cëla nce l D.P.P. di 26 de juni 2020, n. 24.
28)
Cëla nce l D.P.P. di 26 de juni 2020, n. 24.
29)
L pustom c) dl articul 21, coma 3, ie unì baratà ora nsci dal articul 6, coma 3, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
30)
Cëla nce l D.P.P. di 8 d’auril 2020, n. 13.
31)
Cëla nce l D.P.P. di 20 d'auril 2020, n. 16.
32)
Cëla nce l D.P.P. di 26 de juni 2020, n. 24.
33)
L articul 21, coma 4, ie unì mudà nsci dal articul 6, coma 4, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
34)
L articul 21, coma 5, ie unì mudà nsci dal articul 6, coma 5, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.

CAPITUL II
NUZEDA DL TERITORE

Art. 22 (Destinazions urbanistiches di raions y dla sperses)

(1) Tla planificazion cumenela vëniel defrenzià danter chësta categuries de destinazions urbanistiches:

  1. raion mescedà residenziel (raion mescedà);
  2. raion produtif;
  3. raion cun destinazion particulera;
  4. raion de recualificazion urbanistica;
  5. sperses destinedes ala viabiltà y ala mubiltà;
  6. raion per atrezatures publiches.

(2) I raions da frabiché ie da delimité a na maniera omogena, cumpata y stluta. I parametri urbanistics de uni raion vën determinei n relazion al cuntest urbanistich y de cuntreda ntëur via.

(3) I raions da frabiché nueves muessa jì a sëida cuni raions da frabiché ejistënc. L possa unì autorisà desviedes per raions produtifs, raions cun destinazion particulera y raions per atrezautures publiches, sce l ëssa da vester pervia de bujëns spezifics che reverda la luegia o per la prutezion da imiscions.

(4) Sce l ne ie nia espressamënter udù danora autramënter da chësta lege, ie raions da frabiché nueves aldò dl coma 1, pustoms a), b) y d) mé lascei pro ti raions de nridlamënt.  35)

35)
Cëla l articul 2 dl D.P.P. di 26 de juni 2020, n. 24.

Art. 23 (Destinazions de nuzeda dla frabiches)

(1) L vën defrenzià danter chësta categuries de destinazions de nuzeda dla frabiches o de pertes de chëstes:

  1. abitazion; 36)
  2. atività de servisc;
  3. cumerz ala menuda;
  4. atività de eserzize publich;
  5. servijes publics y atrezatures de nteres publich;
  6. atività artejanela, industriela, de cumerz al ngros y cumerz ala menuda aldò dl articul 33, comes 3, 4, 5 y 7;  37)
  7. atività agricula.

(2) Urbanisticamënter senificativa vën cunscidreda la mudazion dla destinazions de nuzeda che cumporta l’asseniazion dl frabicat o de na si pert a n’autra categuria funzionela. Sce l ne ie nia udù danora autramënter da chësta lege muessel per uni mudazion de destinazions de nuzeda aldò dl coma 1 unì fat na senialazion zertificheda de scumenciamënt dl’atività (SZSA/SCIA), ora che sce l se trata de na mudazion che reverda l cumerz ala menuda ti raions produtifs. L fit a tëmp determinà o l mprëst de nuzeda debant de locai cun la destinazion “atività de eserzize publich” per l fin de pité servijes publics o a istituzions de nteres publich, nce n desvieda dal liam curespundënt eventuel scrit tl liber fundier, ne determinea nia la mudazion dla destinazion de nuzeda.  38)

(3) Tl raion mescedà possa l volum de frabica o na pert de chësc che ne ie nia destinà a cuatieres resservei a persones residëntes ënghe unì adurvà per l’ativiteies dla categuries nunziedes tl coma 1, pustoms da b) a g). Tla zones che ie dedora dal zënter storich ne ie chësta puscibltà nia lasceda pro per l’atività rezetiva. La nuzeda mescededa ne daussa nia cumpurté n pëis urbanistich n plu, i recuisic spezifics che vel per i ciamps economics respetifs muessa unì respetei.  39)

36)
L pustom a) dl articul 23, coma 1, ie unì baratà ora nsci dal articul 7, coma 1, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
37)
L pustom f) dl articul 23, coma 1, ie unì baratà ora nsci dal articul 7, coma 2, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
38)
L articul 23, coma 2, ie unì mudà nsci dal articul 7, coma 1, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.
39)
L articul 23, coma 3, ie unì mudà nsci dal articul 7, coma 3, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.

Art. 24 (Raion mescedà)

(1) L raion mescedà ie destinà dantaldut ala residënza y ala destinazions de nuzeda cumpatibles limpea che ne superea nia i lims de emiscion fissei dala Jonta provinziela.

(2) Tl raion mescedà muessa almanco l 60 percënt dl volum de frabica y dla sëuraspersa vester destinà a na nuzeda residenziela, ora che sce l volum de frabica vën adurvà per l ampliamënt de n’azienda che ie bele sun chëla luegia. Tl cajo de mancianza de na planificazion atuativa muessa chësc raport unì tenì ite per uni lot de frabica che ie oget de ntervënt. Cun uni ntervënt de costruzion nuef sun sperses nia frabichedes muessel unì realisà almaco l 80 percënt dla capazità de frabica despunibla per l lot de frabica. Cun lot de frabica iel minà na purzion de grunt che taca adum y a chëla che l’autorisazion a despusizion dl damandant/dla damandanta fej referimënt. L lot de frabica possa ënghe vester metù adum da de plu parzeles de cataster. Ti raions, te chëi che l ie, n basa a chësta lege o al plan cumenel, scrit dant l’ elaburazion de n plan de atuazion, iel nchin che chësc vën apurvà mé lascià pro i ntervënc aldò dl articul 62, coma 1, pustoms a), b), c) y d).  40)

(3) L Chemun muessa te uni cajo garantì che almanco l 40 percënt dla sperses da individué da nuef ala destinazion de categuria aldò dl articul 22, coma 1, pustom a) vënie resservà al frabiché alesirà. Chësta regulamentazion ne vel nia per la sperses aldò dl articul 19, coma 7, ultima frasa. 41)

(4) Per l raion mescedà muessa l plan cumenel preudëi na spessënza dl frabicà nia plu bassa de 1,50 m3 per meter cuadrat, ora che sce l ne ie nia mesun arjonjer chësta spessënza per rejons de defendura di bëns culturei, dla cuntreda o di ensembli. Sce l ie scrit dant na planificazion atuativa per l raion o per pertes de chësc, vën la spessënza dl frabicà ntenduda coche spessënza teritoriela che se referësc a dut l raion che ie oget dla planificazion atuativa. Sce l ne ie nia scrit dant na planificazion atuativa ie la spessënza dl frabicà ntenduda coche spessënza al netto dl lot de frabica nteressà dal ntervënt. La planificazion atuativa possa preudëi che la cubatura scrita dant vënie realiseda te de plu tapes per l fin de na cunvivënza de de plu generazions.

(5) I Chemuns possa fé ora per ciuna mudazions dla destinazions de nuzeda tl raion mescedà che l ne ie nia de bujën de n’autorisazion de ntervënt.

(6) Restan mpe la normes preududes da chësta lege y dala lege provinziela dl 17 dezëmber 1998, n. 13, y mudazions suzessives, che reverda l trasferimënt de sperses destinedes al frabiché alesirà, possa la imubilies nluegedes te n raion mescedà nce unì despuscionedes per schivé l amudlé de grunt da frabiché, sce l raion resta nia nuzà o nia frabicà per plu de 20 ani a pië via da si destinazion de nuzeda coche raion mescedà.

40)
L articul 24, coma 2, ie n iede unì baratà ora nsci dal articul 8, coma 1, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17 y pona mudà nsci dal articul 7, coma 2, dla L.P. di 16 d’agost 2022, n. 10.
41)
L articul 24, coma 3, ie unì mudà nsci dal articul 8, coma 1, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.

Art. 25 (Cumenanza de grunc)

(1) Per arjonjer na partizion giusta danter patron/patrona y tituler/titulera di custimënc y di vantajes che vën a se l dé cun l’aplicazion dl plan de atuazion se cruzia l Ambolt/l’Ambolta sun la basa dla pruposta njunteda al plan de atuazion aldò dl articul 57, coma 4, pustom e), tla sperses che furmerà n raion mescedà, dla costituzion dla cumenanza y/o spartizion materiela di grunc aldò di articuli 79 y 80 dla lege provinziela di 17 de dezëmber 1998, n. 13, y mudazions suzessives.

Art. 26 (Zënter storich)

(1) Pra l zënter storich tochel la pertes dl raion mescedà, te chël che l ie aglomerac da carater storich y artistich de mpurtanza y de valor ambientel particuler, che, pervia de si carateristiches architetoniches, tipologiches y morfologiches, costituësc na unità omogena.

(2) Tl zënter storich vëniel cialà de cunservé y derturé la cëses che ie de nteres storich-artistich, de recuperé y adurvé inò l patrimone de fabrica che ie, de mantenì y valorisé l tiejà urban-storich dla zità, la rë de stredes y la sperses nia frabichedes ma nce de recualifiché la destinazions de nuzeda che l caraterisea.

(3) Sce l ie desmustrà che l ne ie degun bujën abitatif, possa la planificazion cumenela preudëi tl zënter storich n volum de frabica per nuzeda residenziela mënder de chël preudù dal articul 24, coma 2.

Art. 27 (Raion produtif)      delibera sentenza

(1) L raion produtif ie destinà al nridlamënt de ativiteies artejaneles, industrieles, de cumerz al ngros coche nce ala trasfurmazion y cunservazion de prudoc agricui. Oradechël iel autorisà ativiteies de servijes publics y atrezatures de nteres publich.

(2) L ie autorisà cun limitazions:

  1. l’ativiteies de servisc y l’atività de dé ora da maië y da bever ti lims nunziei tl coma 3;
  2. l cumerz ala menuda aldò dl articul 33, coma 3 y mudazions suzessives;
  3. locai da sté a tëmp limità per l personal ti lims aldò dl coma 3; l resta mpe la destinazion de nuzeda aldò dl articul 23, coma 1, pustom f). La Jonta provinziela dà dant i criteres y i parametri per locai da sté a tëmp limità per l personal.  42)

(3) Tl raion produtif possa nchin al 20 percënt dl volum de frabica lascià pro unì destinà, cun plan de atuazion, ala ativiteies aldò dl coma 2, pustom a) o c). Ti chemuns cun plu de 30.000 abitanc possa la perzentuela relativa munté nchin al 30 percënt. L plan de atuazion possa preudëi na perzentuela plu bassa o na cunzentrazion dla cuota despunibla per l raion produtif sun loc de frabica singui. Ti caji mutivei possa la cuota unì auzeda a n mascim de mo 10 percënt.  43)

(4) Per i raions produtifs muessel unì njenià plans de atuazion. Tla sperses te chëles che l ne ie mo nia unì apurvà l plan de atuazion possel mé unì lascià pro ntervënc aldò dl articul 62, coma 1, pustoms a), b), c) y d). L plan de atuazion possa oradechël limité o stlù ora ativiteies tl raion produtif sce l ie rie che les sibe cumpatibles cun d’autra ativiteies o sce les desturba l svilup y la trajënza dl raion produtif. La redazion de n plan de autazion ne ie nia de ublianza tl cajo dl ampliamënt de raions produtifs ejistënc che ne à nia de bujën de mo d’autra sperses per opres de urbanisazion sëuraprò y per raions destinei al nluegiamënt de n’azienda sëula o te chëi raions ulache l ie unì frabicà plu dl 75 percënt dla sperses.  44)

(5) Tl raion produtif possel unì realisà cuatieres de servisc, sce l plan de atuazion regulea espressamënter l’amiscibltà y l numer. La sëuraspersa da pudëi sté possa munté a n mascim de 110 m2 per uni azienda. Ti raions produtifs tl cheder dl raion de nridlamënt possa la sëuraspersa amiscibla munté a al plu 160 m², tl cajo che l vënie realisà mo n’abitazion ala medema cundizions de n cuatier de servisc. Cun regulamënt d’esecuzion, a una cun l Cunsëi di Chemuns, vëniel fissà la nuzeda dl cuatier de servisc, l’ativiteies per chëles che l ne ie nia lascià pro cuatieres de servisc, coche nce l raport minim danter la spersa aziendela y la spersa da pudëi sté. L cuatier de servisc ie na pert nia spartibla dla imubilia aziendela. L’alienazion, l trasferimënt, de chisc cuatieres de servisc, te na maniera separata, o la costituzion de dërc reéi sun chisc cuatieres ne ie nia amiscibli. L’autorisazion per giapé la realisazion dl cuatier de servisc ie lieda ala prejentazion de n at unilaterel de ublianza, tres chël che l patron/la patrona autorisea l Chemun a anuté l liam de nia spartibltà tl liber fundier. L’anutazion vën fata dal Chemun a spëises dl patron/dla patrona.  45) 

(6) Per i raions produtifs ie cumpetënc i Chemuns, singui o adum. La Provinzia possa, do che la à audì l Chemun nteressà, individué o gestì diretamënter, nce dedora dal raion de nridlamënt – sce l ie de bujën tres na variazion dl plan cumenel – raions produtifs y ridli de inuvazion y apurvé i plans de atuazion curespundënc. Ti ridli de inuvazion vëniel dantaldut fat ativiteies de nrescida y svilup zënza la limitazions liedes ala destinazions de nuzeda aldò di comes 1 y 2.

(7) De plu Chemuns possa, sce l vën a se l dé n cunsëns, individué raions produtifs sëuracumenei. La gestion de chisc raions produtifs vën reguleda tres cunvenzions danter i Chemuns nteressei, che fissa l’atribuzion dla cumpetënzes aministratives y la spartizion di custimënc y di davanies cunliëi ala planificazion, ala infrastrutures y al nridlamënt de aziendes. La Jonta provinziela fissa, a una cun l Cunsëi di Chemuns, sustenimënc per na gestion sëuracumenela dla sperses produtives.

(8) Tl cajo dla realisazion de albiercs per studënc y studëntes te raions produtifs aldò dl coma 1 vëniel stipulà, aldò de na cunvenzion model apurveda dala Jonta provinziela, cunvenzions spezifiches danter Chemuns y istituzions publiches o privates, o cun sogec terzi privac, che vëija danora la pruibizion de mudé la destinazion dla frabica per almanco 20 ani. L liam curespundënt vën scrit ite dal Chemun tl liber fundier a spëisa dl damandant/dla damandanta y pëia via dala data dla iscrizion tl liber fundier. Ala fin dla dureda dl liam possel unì damandà si cancelazion. Do la cancelazion dl liam vëniel mé lascià pro l’ativiteies nunziedes ti comes 1 y 2.  46)

massimeDekret des Landeshauptmanns vom 11. Januar 2022, Nr. 2 - Verordnung über Räumlichkeiten für die zeitweilige Unterbringung von Personal in den Gewerbegebieten
massimeDekret des Landeshauptmanns vom 11. Januar 2022, Nr. 1 - Verordnung über Dienstwohnungen in Gewerbegebieten
42)
L pustom c) dl articul 27, coma 2 ie unì njuntà dal articul 9, coma 1, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.
43)
L articul 27, coma 3, ie unì mudà nsci dal articul 9, coma 2, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.
44)
L articul 27, coma 4, ie unì baratà ora nsci dal articul 9, coma 1, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17
45)
L articul 27, coma 5, ie unì baratà ora nsci dal articul 9, coma 2, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
46)
L articul 27, coma 8, ie unì njuntà dal articul 7, coma 3 dla L.P. di 16 d’agost 2022, n. 10.

Art. 28 (Acuisizion dla sperses ti raions produtifs y nridlamënt dla mprejes)    delibera sentenza

(1) La imubilies che ie te n raion produtif possa vester despuscionedes:

  1. per arjonjer nteresc de natura sëuraurdineda liei ala gestion dl teritore o per mpedì la desperscion dl frabicà o per schivé la spëises ora de mesura autes che se purtëssa pro o per realisé la infrastrutures che ie de bujën;
  2. per realisé nridlamënc cun priorità strategica o per arjonjer i obietifs de politica economica o d’ocupazion fissei tla diretives y ti criteres programatics;
  3. acioche la sperses posse unì nuzedes dut ntëur a na maniera organica;
  4. tl cajo che les ëssa da resté nia nuzedes o nia frabichedes per plu de cin ani dala individuazion dl raion produtif.

(2) Ti caji nunziei tl coma 1, pustoms a) y c) possa la despuscion unì nvieda via nce riesc do la individuazion dla sperses coche raion produtif. Tl cajo nunzià tl pustom d), ti dà l Chemun dant ai sogec patrons n tiermul adatà nchin chël che la sperses muessa unì nuzedes aldò de si destinazion urbanistica. Do che chësc lim de tëmp ie passà, possa l Chemun nvië via la pruzedures che ie de bujën per la despuscion.

(3) L nridlamënt de mprejes sun sperses che ie de proprietà de ënc publics vën a se l dé tres na pruzedura a evidënza publica, ora che ti caji aldò dl coma 1, pustoms b) y c). L nridlamënt vën fat tres la venduda, l fit o la costituzion de n dërt de sëuraspersa.

(4) La nuzeda a tëmp limità de sperses che ie proprietà dla Provinzia possa unì cunzeduda a privac y a istituzions publiches tl respet de cie che ie preudù dal regulamënt d’esecuzion.

massimeDekret des Landeshauptmanns vom 4. Februar 2021, Nr. 2 - Zeitweilige Nutzung von landeseigenen Flächen

Art. 29 (Raion cun destinazion particulera)

(1) I raions cun destinazion particulera ie destinei spezificamënter y unicamënter a na tipologia de ativiteies che, per si luegia, mesura o per bujëns infrastuturei spezifics, se damanda na cunscidrazion de planificazion particulera. Raions cun destinazion particulera possa unì preudui, danter l auter, per l svilup dl turism aldò dl articul 34, per la produzion d’energia, per cooperatives agricules o per mplanc per la laurazion de giara.

(2) Ti raions cun destinazion particulera vëniel aplicà i regulamënc di cuatieres de servisc preudui per i raions produtifs, tan inant che i ie cumpatibli.

(3) La Jonta provinziela determinea a una cun l Cunsëi di Chemuns i caji te chëi che l possa unì realisà mplanc de produzion d’energia da funtanes renuvables zënza na destinazion urbanistica aposta. 47)

47)
Cëla nce l D.P.P. di 8 d’auril 2020, n. 13.

Art. 30 (Raion de recualificazion urbanistica)

(1) Raions de recualificazion urbanistica ie raions te chëi che l ie de bujën fé ntervënc urbanistics organics y coordinei, nce n desvieda dala regulamentazion aldò dla prima frasa dl coma 2 dl articul 24, per valorisé la strutura de nridlamënt ejistënta, cun, sce n cajo, la partezipazion de ressorses publiches y privates.

(2) Tla individuazion de chisc raions muessel unì spezificà:

  1. la spessënza dl frabicà teritoriela n referimënt a dut l raion;
  2. la destinazions de nuzeda defrëntes lascedes pro per la realisazion di obietifs dl plan de recualificazion urbanistica (PRU) cun indicazion dla cuotes minimes y mascimes;
  3. i criteres de prestazion ogetifs n relazion ala cualità urbanistica, architetonica y ambientela, per garantì n generel la sustenibltà di ntervënc.

(3) Per l’ativiteies de cumerz ala menuda velel i lims aldò dl articul 33, comes 3 y 4, sce la spersa nteresseda fova n iede n raion produtif. L resta stluc ora i raions de racualificazion urbanistica che va a sëida cun raions mescedei ti Chemuns cun plu de 50.000 abitanc.

Art. 31 (Sperses destinedes ala viabiltà y ala mubiltà)

(1) Pra la sperses destinedes ala viabiltà y ala mubiltà tomel ite la plazes, la stredes, i percursc da jì a pe y cun la roda, la lueges da parché sëura y sot a tiera y i raions per la infrastrutures dl trasport publich.

(2) L plan cumenel per l teritore y la cuntreda da dant la carateristiches prinzipeles dla sperses che ie de bujën per chësta infrastrutures, ntan che i detai tecnics y la sëides prezises ie stabilides ti proiec definitifs o esecutifs y ti plans de fraziunamënt curespundënc.

Art. 32 (Raion per atrezatures publiches)

(1) I raions per atrezatures publiches ie destinedes a opres publiches o de utl publich y a opres de urbanisazion primera y segondera aldò dl articul 18. Per i fins de na nuzeda raziunela de chësta sperses y tl nteres publich possa l plan cumenel per l teritore y la cuntreda preudëi che na pert dl volum de frabica che se lascia realisé iló, tla mesura mascima dl 20 percënt, posse unì destineda a ativiteies cumerzieles ala menuda, a ativiteies de servisc de scumenciadiva privata o a ativiteies d’eserzize publich.  48)

(2) La individuazion di raions per atrezatures publiches cumporta la mpusizion dl liam n previjion ala despuscion, sce l ne ie nia preudù autramënter tl cajo spezifich. L resta oradechël mpe la ublianzes aldò dl articul 57, coma 2.

(3) La Provinzia y i Chemuns possa delimité pertes de raions per atrezatures publiches per les destiné a opres y mplanc de nteres culetif y soziel y sëurandé si realisazion y aministrazion tl respet dla normativa ciamp de cuntrac n forza tl  49)

(4) 50)

(5) 51)

(6) 52)

(7) 53)

48)
L articul 32, coma 1, ie unì mudà nsci dal articul 16, coma 2, dla L.P. di 19 d'agost 2020, n. 9.
49)
L articul 32, coma 3, ie unì njuntà dal articul 16, coma 3 dla L.P. di 19 d’agost 2020, n. 9, y dadedò baratà ora nsci dal articul 10, coma 1, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.
50)
L articul 32, coma 4, ie unì njuntà dal articul 16, coma 3 dla L.P. di 19 d'agost 2010, n. 9, y dadedò abrogà dal articul 10, coma 2, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.
51)
L articul 32, coma 5, ie unì njuntà dal articul 16, coma 3 dla L.P. di19 d'agost 2010, n. 9, y dadedò abrogà dal articul 10, coma 2, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.
52)
L articul 32, coma 6, ie unì njuntà dal articul 16, coma 3 dla L.P. di 19 d'agost 2010, n. 9, y dadedò abrogà dal articul 10, coma 2, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.
53)
L articul 32, coma 7, ie unì njuntà dal articul 16, coma 3 dla L.P.di 19 d'agost 2010, n. 9, y dadedò abrogà dal articul 10, coma 2, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.

Art. 33 (Cumerz ala menuda)    delibera sentenza

(1) L’atività dl cumerz ala menuda ie lasceda pro ti raions mescedei y ti raions produtifs, ti lims nunziei te chësc articul. Per la segurazion dl cumerz de ujinanza possela oradechël unì lasceda pro tla lercs publiches, ti lims fissei dala planificazion cumenela.

(2) L cumerz ala menuda praticà tla forma dl zënter cumerziel, coche definì tl urdinamënt dl cumerz n forza, ie lascià pro ti raions mescedei, sce la luegia nteresseda ie reguleda da n plan de atuazion apurvà, a chël che l ti ie jit danora na valutazion ambientela strategica (VAS).

(3) Ti raions produtifs possel unì vendù la marcanzia iló produjeda y cie che ie diretamënter lià limpea.

(4) Ti raions produtifs possel unì vendù marcanzies śarëuses. Sciche marcanzies śarëuses vëniel ratà chëles che per si dimenscions y carateristiches, per la deficulteies liedes a si muvimënt y nce pervia de limitazions eventueles al trafich, ne possa nia unì pitedes ti raions residenziei te na mesura che tleca per sodesfé la dumanda y i bujëns. Chësta marcanzies ie:

  1. veiculi, cun leprò la mascins de costruzion;
  2. mascins y prudoc per l’agricultura;
  3. materiai de costruzion;
  4. mascins d’adurvanza;
  5. cumbustibli;
  6. mubilia;
  7. buandes te mpacamënc tl format al ngros.

(5) Ti raions produtifs possel nce unì vendù articuli che toca leprò pra la marcanzia aldò dl coma 4, a cundizion che la seuraspersa de venduda reste resserveda dantaldut a chësta marcanzies. I articuli che toca leprò vën fissei dala Jonta provinziela.

(6) Per i fins nunziei ti comes 3, 4 y 5 determinea la Jonta provinziela criteres mplu y, a una cun l Cunsëi di Chemuns, l numer de lueges auti che ie de bujën n raport ala sëuraspersa de venduda. La Jonta provinziela determinea oradechël i criteres per la venduda di prudoc de fabrich.

(7) Ti raions produtifs iel nce lascià pro l cumerz ala menuda de prudoc agricui tla cooperatives de produzion agricula o ti locai de sozieteies cuntroledes da chëstes. Chisc prudoc vën determinei dala Jonta provinziela.

(8) Per l eserzize dl cumerz ala menuda, nce tla forma dl zënter cumerziel, de marcanzies defrëntes da chëles aldò di comes 3, 4, 5 y 7, vëniel individuà ti raions produtifs raions aposta tl plan cumenel per l teritore y la cuntreda aldò dla pruzedura nunzieda tl articul 53, comes 11,12,13 y 14, a cundizion che l ne sibe deguna sperses a despusizion y cun dimenscions adatedes tl zënter storich, ti raions residenziei y ti raions de recualificazion urbanistica dl Chemun o di Chemuns nteressei dala fazions curespundëntes.

(9) Sce la sperses nunziedes tl coma 8 ie unides asseniedes a priejes arbassei o sce per la compra de chëstes, nce tla forma de leasing, iel unì cunzedù aiuc, muessel unì paià dan la individuazion definitiva tl plan urbanistich al ënt asseniadëur la soma curespundënta ala defrënza danter l valor de marcià tl mumënt dla individuazion y l priesc de zescion paià al ënt asseniadëur, chël uel dì che l ti muessa unì retù al ënt cunzedënt i aiuc cunzedui. La somes respetives vën revalutedes sun la basa dla variazions dl indesc dl cost dla vita che resultea dai relevamënc dl Istitut naziunel de statistica.

(10) Tla sperses destinedes al cumerz ala menuda te raions produtifs cumporta la chëuta de cunzescion rateda aldò dl cost de costruzion l diesc percënt dl cost de costruzion.

(11) La despusizions nunziedes ti comes 8, 9 y 10 ne vën nia aplichedes ai eserzizies de cumerz ala menuda nluegei tl raion produtif che vënd marcanzia defrënta da chëla nunzieda ti comes 3, 4, 5 y 7, y che dan i 12 de nuvëmber 2014 à bele scumencià legitimamënter si atività, ora che sce i à la ntenzion de amplië, trasferì o cunzentré si ativiteies.

massimeBeschluss vom 16. November 2021, Nr. 964 - Einzelhandel in den Gewerbegebieten

Art. 34 (Atività d’eserzize publich)    delibera sentenza

(1) L’atività d’eserzize publich ie lasceda pro ti raions mescedei y ti raions cun destinazion particulera per l svilup dl turism (raion de svilup turistich). Restan mpe l ampliamënt di eserzizes publics ejistënc nunziei tl articul 35, dedora dal raion de nridlamënt vëniel lascià pro la realisazion de n volum de frabica nuef cun destinazion de nuzeda de eserzize mé ti raions cun destinazion particulera per l svilup turistich (raion de svilup turistich). La Jonta provinziela possa, oradechël, aplican l pruzedimënt aldò dl articul 53, autorisé l’identificazion de raion cun destinazion particulera per la realisazion di eserzizes publics per dé ora da maië y da bever ti raions da jì cun i schi.

(2) La individuazion de raions de svilup turistich ie mé lasceda pro ti Chemuns che à n prugram de svilup dl turism aldò dl articul 51, coma 5, pustom g). La Jonta provinziela possa determiné ezezions spezifiches per i eserzizes publics per dé ora da maië y da bever. La frabiches aziendeles ti raions de svilup turistich, cun leprò la sperses de purtenienza, forma na unità imubiliera nia spartibla, a tëmp nia determinà, unfat ciuna che sibe la data de si realisazion. A uni sort de afar giuridich che cumporta la spartizion y la alienazion de pertes dl frabicat muessel ti jì danora l nulla osta dl diretëur/dla diretëura dla unità urganisativa dla Provinzia cumpetënt/cumpetënta tl setor dl turism. La Jonta provinziela, stabilësc, cun delibra che ie da publiché tl Buletin Ufiziel dla Region, la regules per la cunzescion de chësc nulla osta.  54)

(3) Ti raions tlassifichei dala Jonta provinziela coche scialdi svilupei turisticamënter o svilupei turisticamënter iel lascià pro la individuazion de raions de svilup turistich dedora dal raion de nridlamënt mé te raions bele frabichei cun n volum de frabica destinà a ativiteies d’eserzize publich o che va a sëida cun chisc.

(4) La Provinzia, do avëi audì l Cunsëi di Chemuns y defrenzian se tenian ala classificazion di eserzizes aldò dla lege provinziela di 14 de dezëmber 1988, n. 58, y mudazions suzessives, dà dant tres regulamënt i criteres per la localisazion, l dimensciunamënt di frabicac, l nluegiamënt curespundënt tla cuntreda y la limitazion dl cunsum dl fonz; la Provinzia definësc oradechël tres regulamënt i criteres de prestazion cualitatifs, tl particuler per sustenì scumenciadives turistiches te raions manco svilupei y per ncurajé l nridlamënt de aziendes che porta pro al svilup economich y soziel tl teritore nteressà. Nce tres regulamënt vëniel definì l’ativiteies lascedes pro ti raions de svilup turistich.

(5) L’architetura y l frabiché ti raions turistics mira a realisé opres n sintonia cun la cuntreda y l cuntest ntëurvia. Sce n raion turistich vën tl plan cumenel metù dedora dal raion de nridlamënt o sce la spessënza de frabica va sëura 3 m3/m2 ora muessa l Chemun damandé, dan la individuazion dl raion, n arat sun l proiet de frabica al Cumité provinziel per la cultura dl frabiché y dla cuntreda. Chësc arat ie lient per cie che reverda la destribuzion di volums de frabica.

(6) Per definé n lim mascim de pernuetamënc turistics tl Südtirol vëniel stabilì n l lim mascim de posć liet per ghesć relevei y fissei a livel provinziel, cumenel y per uni eserzize rezetif singul, sun la basa dla lizënza coche nce di pernuetamënc de ghesć sëura 14 ani detlarei n na data crissa ora da uni eserzize tl ann 2029. Tl medemo tëmp vëniel metù a jì n sistem dinamich de asseniazion de posć liet nia nuzei. La Jonta provinziela definea – do avëi audì l Cunsëi di Chemuns y do avëi tëut ite l arat ublient dla cumiscion legislativa cumpetënta, che ie da mandé tl tëmp de 30 dis ala Jonta provinziela, y do che chisc dis ie passei vën la pruposta rateda azeteda – la manieres de relevamënt dl numer di posć liet coche nce la cundizions y i criteres per l’asseniazion di posć liet ai eserzizies singui y na norma de transizion curespundënta.  55)

(7) Chiche, a pië via dal prim de jené 2023, tol su plu turisć dl lim mascim fissà, muessa paië na straufonga aministrativa de 100 iedesc la chëuta cumenela de sojurnanza che ie preududa per uni pernuetamënt n viulazion dl lim mascim de posć liet.  56)

massimeBeschluss vom 30. Dezember 2022, Nr. 1030 - Richtlinien für die Erteilung der Unbedenklichkeitserklärung zur Abtrennung und Veräußerung von Teilen von Gastbetrieben im Sinne des Landesgesetzes „Raum und Landschaft“, Anwendungsbe-reich des Beschlusses der Landesregierung Nr. 527/2021
massimeDekret des Landeshauptmanns vom 26. September 2022, Nr. 25 - Kriterien und Modalitäten für die Erhebung, die Festsetzung der Obergrenze und die Zuweisung von Gästebetten
54)
L articul 34, coma 2, ie unì mudà nsci dal articul 15, comes 3 y 18, dla L.P. di 23 de lugio 2021, n. 5.
55)
L articul 34, coma 6 ie unì njuntá dal articul 7, coma 4, dla L.P. di 16 d’agost 2022, n. 10.
56)
L articul 34, coma 7 ie unì njuntá dal articul 7, coma 4, dla L.P. di 16 d’agost 2022, n. 10.

Art. 35 (Ampliamënt di eserzizies publics)       delibera sentenza

(1) I eserzizes publics possa unì ampliei per i adaté ai standards atuei. La Jonta provinziela, do avëi audì l Cunsëi di Chemuns, fej ora i criteres y i lims per l ampliamënt y i caji te chëi che l ie lascià pro la desvieda dai strumënc de planificazion urbanistica. La infrastrutures che ie de bujën muessa bele vester a despusizion.  57)

(2) Per giapé l’autorisazion per l ampliamënt n desvieda dai strumënc de planificazion urbanistica o dedora dal raion de nridlamënt muessel unì prejentà n at unilaterel de ublianza cun chël che l Chemun vën autorisà a fé anuté tl liber fundier a spëises dl damandant/dla damandanta l liam che la frabiches ie destinedes al eserzize publich per 20 ani dal’anutazion, y che les forma, adum cun la seurasperses de purtenienza, na unità imubiliera nia spartibla, a tëmp nia determinà y ndependentmënter dala data dl’anutazion dl liam. Do 20 ani possa l liam de destinazion per i eserzizes publics aldò dl articul 36, coma 4, mé unì anulà sce l vën tl medemo tëmp anutà l liam aldò dl articul 39. Tl cajo de na mudazion dla destinazion de nuzeda aldò dl articul 36 ne vel la nia spartibltà nia per la cubatura che ie oget dla mudazion dla destinazion de nuzeda. Ai ac che à per oget l destacamënt y l’alienazion de pertes dla unità imubiliera muessel ti jì danora l nulla osta dl diretëur/dla diretëura dl’unità urganisativa provinziela cumpetënta per l turism. La Jonta provinziela fissa, cun delibra che ie da publiché tl Buletin Ufiziel dla Region, i criteres per dé ora chësc nulla osta. La cancelazion, ti caji lascei pro dala lege, di liams nunziei te chësc articul se damanda che l vënie dat danora n nulla osta curespundënt da pert dl Ambolt/dla Ambolta. 58)

massimeBeschluss vom 30. Dezember 2022, Nr. 1030 - Richtlinien für die Erteilung der Unbedenklichkeitserklärung zur Abtrennung und Veräußerung von Teilen von Gastbetrieben im Sinne des Landesgesetzes „Raum und Landschaft“, Anwendungsbe-reich des Beschlusses der Landesregierung Nr. 527/2021
massimeBeschluss vom 15. Juni 2021, Nr. 527 - Richtlinien für die Erteilung der Unbedenklichkeitserklärung zur Abtrennung und Veräußerung von Teilen von gastgewerblichen Betrieben im Sinne des Landesgesetzes „Raum und Landschaft“
massimeDekret des Landeshauptmanns vom 29. März 2021, Nr. 10 - Verordnung über die Erweiterung gastgewerblicher Betriebe
57)
L articul 35, coma 1, ie unì mudà nsci dal articul 7, coma 5, dla L.P. di 16 d’agost 2022, n. 10.
58)
L articul 35, coma 2, ie unì baratà ora nsci dal articul 10, coma 2, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.

Art. 36 (Trasfurmazion dl volum de frabica ejistënt)  59)

(1) Tl raion de nridlamënt iel lascià pro la trasfurmazion de volum de frabica ejistënt te volum cun d’autra destinazions de nuzeda do la cancelazion d’autri liams per fins turistics eventuei, sce l ie cumpatibl cun i strumënc de planificazion n forza. Tl cajo de ntervënc de frabica nunziei tl articul 62, coma 1, pustoms c) y d) possa ti raions mescedei l volum de frabica ejistënt destinà a abitazion o a ativiteies de servisc, coche nunzià tl articul 23, coma 1, pustoms a) y b) te uni cajo unì trasfurmà tl cheder dla categuries de destinazion de nuzeda nunziedes. L volum de frabica oget de trasfurmazion ie sometù ala regulamentazion aldò dl articul 38. Te na frabica dedite muessa almanco l 60 percënt dl volum unì destinà a nuzeda abitativa.  60)

(2) Tl’autorisazion de ntervënt iel da preudëi la demolizion dla pert de volum de frabica ejistënt tl mumënt che l vën dat l’autorisazion che ne possa nia unì trasfurmeda aldò dl coma 1. Te caji d’ezezion y mutivei avisa possa l Cunsëi de Chemun o la Jonta de Chemun ti chemuns cun la populazion sëura 50.000 abitanc, do avëi tëut ite l arat dla Cumiscion cumenela per l teritore y la cuntreda, lascé pro la trasfurmazion ntiera o n pert dl volum de frabica. Te chësc cajo iel da fé n paiamënt de cumpensazion per la desvieda dai strumënc de planificazion, determinà aldò di criteres nunziei tl articul 19.  61)

(3) Dedora dl raion de nridlamënt ne daussa l volum cun la destinazion de nuzeda de atività d’eserzize publich nia avëi na destinazion de nuzeda defrënta, nce tl cajo che la frabica vënie zareda ju y po inò fata su.

(4) I eserzizies de rezezion nluegei ora dl raion de nridlamënt, cun al plu 25 lueges liet n la data di 7 d’agost 2013, possa unì trasfurmei te cuatieres resservei a persones residëntes y i possa, restan mpe l liam curespundënt, unì adurvei n desvieda dala despusizions nunziedes tl articul 39 per l fit de majons y cuatieres mubiliei per feries y per ativiteies de feries sun l luech da paur. 62)

59)
La sëurascrita dl articul 36 ie unida barateda ora nsci dal articul 4, coma 3, dla L.P. di 10 de jené 2022, n. 1.
60)
L articul 36, coma 1, ie n iede unì baratà ora nsci dal articul 4, coma 4, dla L.P. di 10 de jené 2022, n. 1, y pona mudà nsci dal articul 7, coma 6, dla L.P. di 16 d’agost 2022, n. 10.
61)
L articul 36, coma 2, ie unì baratà ora nsci dal articul 4, coma 5, dla L.P. di 10 de jené 2022, n. 1.
62)
L articul 36, coma 4, ie unì baratà ora nsci dal articul 11, coma 2, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.

Art. 37 (Atività agricula)      delibera sentenza

(1) N’atività agricula vën rateda l’atività dl mprenditëur agricul aldò dl articul 2135 dl codesc zevil y dl cultivadëur diret, nce tla forma assozieda, de culaburazion interaziendela o de rëies de mprejes aldò dla lege di 9 d’auril 2009, n. 33, cun l’ezezion dl cumerz de bestiam. Aldò de chësta lege vën l zidlamënt prufesciunel de tieres de nuzeda ratà atività agricula, a cundizion che l vënie respetà la despusizions sun la defendura dl’eghes.

(2) Tl raion de nridlamënt y dedora dl raion de nridlamënt possel unì realisà frabicac rurai tla mesura che ie de bujën per mené l’azienda agricula a na maniera raziunela. Restan mpe cie che ie preudù tl coma 4, ie i frabicac rurai na pert nia spartibla dl’azienda agricula. Per l fin dl dimensciunamënt di frabicac rurai ie determintëntes la sort d’atività agricula efetivamënter dejëuta y, a ezezion dl zidlamënt d’eves, nce la dimenscion dla sëurasperses lauredes. Chëstes possa ënghe vester nluegedes te n Chemun che va diretamënter a sëida cun l teritore provinziel. La sëurasperses muessa a uni moda vester adatedes ala cunduzion raziunela dl’azienda. L possa nce unì tëut n cunscidrazion i grunc a fit sun la basa de n cuntrat cun na dureda de almanco 5 ani y for laurei dal tituler/dala titulera dl’azienda agricula. La sëurasperses lauredes ne daussa nia unì tëutes n cunscidrazion per i fins dla determinazion dl bujën de n’auter frabicat rural per n tëmp de 10 ani.  63) 

(2/bis) Sce espressamënter preudù tl plan de cuntreda vëniel lascià pro la realisazion de banc dal’eves, banc dal’eves didatics, tiaces dala lënia y tasseles de leniam cun tëc. La Jonta provinziela apurvea la diretives curespundëntes y stabilësc la dimenscion mascima di frabicac.  64)

(3) Sce l’azienda agricula vën meneda dal patron/dala patrona de n mesc stlut, possel unì dejëut ti frabicac rurai daujin ala sënta dl'azienda agricula n'atività economica segondera. Sce l frabicat rural ne lascia nia pro l eserzize de chësta atività, possel unì amplià nchin al plu 130 m² de sëuraspersa brutto.

(4) Restan mpe la dimenscions minimes dla sëurasperses agricules al fin dla costituzion de n mesc stlut y restan mpe d’autra prescrizions tl plan de cuntreda possa l mprenditëur agricul/la mprenditëura agricula o n cultivadëur diret/na cultivadëura direta che ie patron/patrona de n mesc stlut, aldò dla lege provinziela di 28 de nuvëmber 2001, n. 17, y mudazions suzessives, realisé tla sënta dl’azienda agricula tl vërt agricul n volum de frabica de de ndut al plu 1.500 m³ cun destinazion de nuzeda residenziela. La realisazion de na cësa d’abitazion nueva tl cajo dla costituzion de n mesc stlut aldò dl articul 2, coma 3 dla lege provinziela di 28 de nuvëmber 2001, n. 17, y mudazions suzessives, te n auter Chemun de chël ulache l ie la majera pert dla sëurasperses agricules che ie pert dla costituzion, vën mé lasceda pro sce la cumiscion locala per i mejes stluc cumpetënta per chël Chemun porta a esprescion n arat positif n cont dla rededa y dla gestion dla sëurasperses agricules y nce n cont dla cualità abitativa. L volum de frabica realisà pra la sënta dl’azienda agricula ne daussa nia unì destacà dal mesc stlut; na desvieda da chësta pruibizion ie mé puscibla te caji mutivei. Chësta limitazion ne vën nia aplicheda al volum de frabica realisà pra la sënta dl’azienda agricula cun destinazion de nuzeda residenziela sëura i 1.500 m³. L mesc stlut ne daussa per 20 ani nia unì deslià dala detlarazion dl’agibltà y l liam curespundënt vën anutà tl liber fundier. L’autorisazion per la realisazion dl volum de frabica tla sënta dl’azienda agricula cun destinazion de nuzeda aldò dl articul 23, coma 1, pustom a), nchin tla mesura de al plu 1.500 m³ ie lieda ala prejentazion de n at unilaterel de ublianza, cun chël che l Chemun vën autorisà a fé scrì ite tl liber fundier l liam nunzià tla frasa da dant. L resta a uni moda mpe i dërc de frabica recunesciui dala planificazion cumenela tl raion de nridlamënt. Al volum de frabica tla sënta dl’azienda agricula tl raion de nridlamënt nchin a 1.500 m³ y al volum de frabica dedora dl raion de nridlamënt ne vëniel nia aplicà la despusizions nunziedes tl articul 38. Pruibizions de costruzion ejistëntes destoma do 20 ani da canche les ie unides anutedes tl liber fundier.  65)

(4/bis) Tla sënta dl mesc stlut o tla sëntes de d’autra aziendes agricules ie l’atività de pité alojamënt mé lasceda pro aldò dla lege provinziela di 19 de setëmber 2008, n. 7, y mudazions suzessives, sce l’azienda n cuestion à la cundizions minimes per l eserzize dl’ativiteies stabilides a livel provinziel y sce la ie scrita ite tl anagraf provinziel dla mprejes agricules aldò dl decret dl Presidënt dla Provinzia di 9 merz 2007, n. 22, y mudazions suzessives. Na ezezion ie l’atività de pité alojamënt bele legalmënter ejistënta n la data dl 1.1.2020.  66)

(5) L spustamënt dla sënta dl mesc stlut o de frabicac rurai dedora dl raion de nridlamënt vën lascià pro sce chësc resultea de bujën pervia de rejons aziendeles che ne possa nia unì realisedes cun na modernisazion o n ampliamënt tla luegia, nce n desvieda dala planificazion cumenela. L ntervënt ie a uni moda sometù al arat lient de na cumiscion metuda adum da n reprejentant/na reprejentanta dla repartizion provinzeila cumpetënta tl ciamp de natura, cuntreda y svilup dl teritore, da n reprejentant/na reprejentanta dla repartizion provinziela cumpetënta tl ciamp de agricultura y dal Ambolt cumpetënt/dal’Ambolta cumpetënta. Tl arat vëniel valutà la presënza dla rejons aziendeles ogetives y sce l nluegiamënt nuef ie adatà. L volum de frabica ejistënt muessa unì destinà a cuatieres resservei a persones residëntes aldò dl articul 39 y l possa unì destacà dal mesc stlut. Restan mpe la despusizions nunziedes tl articul 33, possa l Chemun fé cun la persona nteresseda n’acurdanza urbanistica reverdënta la mudazion de nuzeda dl partimënt a fonz dla sënta uriginera. L spustamënt dla sënta vën mé lascià pro sce la toca pra n mesc stlut che ie for unì laurà zënza interuzions, ti 10 ani dan la dumanda, dal patron/dala patrona o da si culaburadëures de familia. La dezejion dla cumiscion vel 5 ani. Dan che l’autorisazion de frabiché vën data muessa l damandant/la damandanta detlaré che i bujëns aziendei ogetifs efetifs ne ie nia mudei do la dezijion dla cumiscion.  67)

(5/bis) L spustamënt dla sënta de n mesc stlut dala pusizion atuela tl vërt agricul a n’autra pusizion nluegeda tl vërt agricul dl medemo Chemun ie lascià pro, restan mpe i caji nunziei tl articul 17, coma 4, do che l ie unì dat l nulla osta da pert dla cumiscion nunzieda tl coma 5 de chësc articul, per rejons de defendura di bëns culturei, de defendura dla cuntreda y di ensembli, per rejons de gestion aziendela y de planificazion dl teritore o sun la basa dl’ejistënza de situazions de pericul. La vedla sënta dl mesc stlut muessa te uni cajo unì zareda ju.  68)

(6) Ai cumpunënc y ala cumpunëntes dla cumiscion nunzieda tl coma 5 ne ti spietel deguna cumpensazion.

(7) Tla sënta d’aziendes de verzunieria vëniel lascià pro la costruzion de cuatieres de servisc cun la dimenscion de al plu 160 m² tl raion de nridlamënt tl cajo d’aziendes che fova bele iló n la data de ntreda n forza dla lege Teritore y cuntreda, y cun la dimenscion de al plu 110 m² dedora dal raion de nridlamënt. L bujën de frabiché n cuatier muessa vester data dala cuntinuità de presënza de na persona per l dejëujamënt dl’atività produtiva nunzieda dessëura. L’azienda muessa avëi pra la sënta na sëuraspersa de utl de almanco 5.000 m², de chëi che almanco 1.000 m² muessa vester de seres. Almanco l mez dla sperses inant nunziedes muessa vester dl’azienda. L cuatier de servisc fej ora na pert nia spartibla dl’azienda. L’autorisazion per la realisazion dl cuatier de servisc ie lieda ala prejentazion de n at unilaterel de ublianza, cun chël che l Chemun vën autorisà a fé anuté ite tl liber fundier l liam nunzià tla frasa da dant. La persona che mëina l’azienda muessa avëi dejëut da almanco trëi ani l’atività de verzunier/verzuniera y vester scrit ite tl register aposta preudù dal urdinamënt prufesciunel curespundënt.  69)

(8) Dedora dal raion de nridlamënt y tl raion de nridlamënt ie la costruzion de mplanc nueves y l ampliamënt de mplanc ejistënc per l’anciulida, la cunservazion, la laurazion, la cumerzialisazion di prudoc locai, coche nce per la defendura y l miuramënt dla produzion da pert de cooperatives agricules lascei pro ti raions cun destinazion particulera.

(9) La Jonta provinziela determinea i criteres per l’amiscibltà dl eserzize de ativiteies de njonta, tlo leprò nce l cumerz ala menuda, da pert de cooperatives agricules ti raions cun destinazion particulera.

(10) Ti frabicac rurai ejistënc possa l mprenditëur agricul/la mprenditëura agricula realisé, tla mesura che ie propi de bujën, locai destinei per nia auter che l alojamënt temporer di lauranc sajonei. L resta a uni moda mpe la destinazion uriginela dl frabicat rural. La Jonta provinziela, do avëi audì l Cunsëi di Chemuns, determinea i standards minims per i locai.  70)

massimeBeschluss vom 10. August 2021, Nr. 693 - Genehmigung der Richtlinien für die Errichtung von Holzlagerplätzen, Holzlagerplätzen mit Flugdächern und Holzhütten
massimeBeschluss vom 9. März 2021, Nr. 225 - Richtlinien für die Errichtung von Bienenständen und Lehrbienenständen
massimeBeschluss vom 3. September 2019, Nr. 751 - Mindeststandards für Räumlichkeiten zur zeitweiligen Unterkunft von landwirtschaftlichen Saisonarbeitern und Saisonarbeiterinnen
63)
L articul 37, coma 2, ie unì mudà nsci dal articul 11, coma 1, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.
64)
L articul 37, coma 2/bis ie unì njuntà dal articul 11, coma 2, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15
65)
L articul 37, coma 4, ie unì mudà nsci dal articul 12, coma 1, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17, dadedò abrogà dal articul 11, comes 3 y 4, dla L.P. di 4 de dezëmber 2020, n. 15 y ala fin mudà nsci dal articul 15, coma 17 dla L.P. di 23 de lugio 2021, n. 5.
66)
L articul 37, coma 4/bis ie unì njuntà dal articul 12, coma 2, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
67)
L articul 37, coma 5, ie unì mudà nsci dal articul 12, comes 3 y 4, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
68)
L articul 37, coma 5/bis ie unì njuntà dal articul 11, coma 5, dla L.P. di 20 de dezëmber 2020, n. 15.
69)
L articul 37, coma 7, ie unì baratà ora n iede dal articul 12, coma 5, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17, y dadedò mudà nsci dal art. 15, coma 5 dla L.P. di 23 de lugio 2021, n. 5.
70)
L articul 37, coma 10, ie unì mudà nsci dal articul 11, coma 6, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.

CAPITUL III
CUATIERES PER PERSONES RESIDËNTES

Art. 38 (Nuzeda dl volum de frabica a destinazion residenziela)  delibera sentenza

(1) Restan mpe la recupereda de na pert dl valor njuntà de planificazion nunzià tl articul 19, muessa na cuota nia plu bassa dl 60 percënt dl volum de frabica cun destinazion residenziela, che vën a se l dé da ac de planificazion o da na mudazion dla destinazion de nuzeda, unì nuzeda per la realisazion de cuatieres resservei ala persones residëntes, che ne daussa nia vester cuatieres de lus, aldò dl articul 39. L mez de chësc volum de frabica muessa unì nuzà per cuatieres cun na sëuraspersa netto de almanco 70 m².  71)

(2) Per seguré y mantenì lercs da viver a na maniera stabila y per garantì na destribuzion ampla y sozialmënter sustenibla dl avëi de imubilies y cuatieres, muessa ti chemuns y tla frazions ulache la cuota dl 10 percënt de segonda cëses vën supereda, n desvieda dala despusizions de chësta lege, l 100 percënt dl volum de frabica cun destinazion residenziela che resultea da na costruzion nueva o da na mudazion dla destinazion de nuzeda unì lià per la realisazion de cuatieres resservei ala persones residëntes aldò dl articul 39. La Jonta provinziela determinea chisc chemuns y chësta frazions tenian cont che l vën ratà segonda cëses chëles a chëles che l ti vën aplicà i regulamënc dla chëuta de sojurnanza nunzieda ti tituli II y III dl Test unich dla leges regiuneles sun i regulamënc dla chëuta de sojurnanza, apurvà cun decret dl Presidënt dla Jonta regiunela di 20 d’utober 1988, n. 29/L. I cuatieres nuzei per l’ativiteies de feries sun l luech da paur y de fitamajon ne daussa nia unì cunscidrei tl relevamënt di chemuns y dla frazions. Nchin al’apurvazion dla delibra curespundënta vel la lista aldò dla njonta A dla delibra dla Jonta provinziela di 25 de setëmber 2018, n. 968. Cun delibra dla Jonta provinziela possa raions economicamënter puech svilupei unì delibrei da chësc regulamënt. La regulamentazion nunzieda te chësc coma ne vën nia aplicheda al volum de frabica nuef realisà per amplië na unità abitativa nia lieda bele ejistënta n la data dla jita n forza de chësc coma, restan mpe la ublianza d’assunzion dl liam tl cajo te chël che l cuatier amplià vënie dadedò spartì. L resta mpe i caji per chëi che l fova preudù, aldò dl articul 103, coma 18, la delibrazion dala ublianza de cunvenziunamënt tla mesura dl 100 percënt nunzià tl articul 104, coma 2. I liams scric ite tl liber fundier n cont dla ublianzes de cunvenziunamënt sëurantëutes a pië via dal 13 de lugio 2018 n basa al articul 104, coma 2, o sun la basa de chësc coma, per chëi che la ublianza sibe alinconta dadedò inò unida stluta ora, possa unì cancelei do l nulla osta dl Ambolt/dla Ambolta y do l paiamënt dla chëuta sun l cost de costruzion che ie da paië tl amudlé stabilì dal regulamënt cumenel n l di che l nulla osta vën dat ora.  72)

(3) La ublianza nunzieda tl coma 1 ne ie nia data sce l volum de frabica nuef ne superea nia l 30 percënt dl volum de frabica a destinazion residenziela da dant y sce l ne superea a uni moda nia i 500 m³. La ublianza ne ie nianca data sce l volum de frabica nuef vën nuzà per l ampliamënt de n’azienda bele ejistënta tl raion nteressà. Tl program de svilup per l teritore y la cuntreda possel unì preudù che l volum de frabica a destinazion residenziela che ie unì leprò aldò de chësc coma muesse unì nuzà per persones residëntes.

(4) Per seguré la lerch abitativa dla populazion residënta y per l fin preudù dal articul 34, coma 6, vëniel limità l afit privat per nuzeda turistica nunzià tla lege provinziela di 11 de mei 1995, n. 12, y mudazions suzessives. Per chësc fin vëniel stabilì n lim mascim de posć liet relevei y fissei a livel provinziel, cumenel y per uni eserzize singul, n basa ala comunicazion de atività o respetivamënter di pernuetamënc de ghesć sëura 14 ani, detlarei n na data crissa ora da uni eserzize singul tl ann 2019. La Jonta provinziela definea – do avëi audì l Cunsëi di Chemuns y do avëi tëut ite l arat ublient dla cumiscion legislativa cumpetënta, che ie da mandé tl tëmp de 30 dis ala Jonta provinziela y do che chisc ie passei ie la pruposta rateda azeteda – la manieres de relevamënt dl numer di posć liet, la cundizions y i criteres per l’asseniazion di posć liet per l afit a fins turistics aldò dla lege provinziela di 11 de mei 1995, n. 12, y mudazions suzessives, coche nce na norma de transizion curespundënta. Nchin ala jita n forza dl regulamënt de escuzion cun la regulamentazion de transizion ne possel nia unì dat ora n’autorisazion y prejentà na comunicazion de atività che determinea n aumënt de posć liet. Ora che ti caji preudui tla regulamentazion de transizion, ne possel, dan l’asseniazion de posć liet, nia unì prejentà da pert dl Chemun comunicazions de atività che determinea n aumënt di posć liet.  73)

(5) Chiche, a pië via dal prim de jené 2023, tol su plu turisć dl lim mascim de posć liet fissà muessa paië na straufonga aministrativa de 100 iedesc la chëuta cumenela de sojurnanza che ie preududa per uni pernuetamënt n viulazion dl lim mascim de posć liet.  74)

(6) I comes 4 y 5 vën aplichei nce ala ativiteies agrituristiches nunziedes tla lege provinziela di 19 de setëmber 2008, n. 7, y mudazions suzessives.  75)

massimeDekret des Landeshauptmanns vom 26. September 2022, Nr. 25 - Kriterien und Modalitäten für die Erhebung, die Festsetzung der Obergrenze und die Zuweisung von Gästebetten
71)
L articul 38, coma 1, ie unì mudà nsci dal articul 12, coma 1, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.
72)
L articul 38, coma 2, ie dant unì baratà ora dal articul 13, coma 1, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17, y dadedò nsci dal articul 16, coma 4, dla L.P. di 19 d'agost 2020, n. 9.
73)
L articul 38, coma 4, ie unì metù ite dal articul 7, coma 7 dla L.P. di 16 d’agost 2002, n. 10.
74)
L articul 38, coma 5, ie unì metù ite dal articul 7, coma 7 dla L.P. di 16 d’agost 2002, n. 10.
75)
L articul 38, coma 6, ie unì metù ite dal articul 7, coma 7 dla L.P. di 16 d’agost 2002, n. 10.

Art. 39 (Cuatieres resservei ala persones residëntes)   

(1) I cuatieres resservei ala persones residëntes tla provinzia de Bulsan muessa unì ocupei da persones che ne ie nia patrones o da teles de chëles che chiche fej pert de si nujel familier ne ie nia patrons de n cuatier adatà al bujën dla familia y che tl mumënt che les va a sté tl cuatier ie residëntes da almanco 5 ani te n Chemun dla provinzia o che à si stiera te n Chemun dla provinzia. L priesc de fit ne daussa ti prim 20 ani nia vester plu aut dl priesc de fit provinziel, fissà aldò dl articul 7 dla lege provinziela di 17 de dezëmber 1998, n. 13.  76)

(2) Na persona che à bele n auter cuatier adatà possa mé ocupé n cuatier resservà ala persones residëntes sce la sëurantol n referimënt al auter cuatier i mpënies aldò de chësc articul. Sce l vën, donca, sun l cuatier liede metù n liam, possa l liam ejistënt sun l cuatier che unirà ocupà unì cancelà, a cundizion che i doi cuatieres ie nluegei tl medemo Chemun y la sëuraspersa lieda ne vënie nia smendrida de plu dl 20 percënt. La cancelazion dl liam ne possa a uni moda nia unì fata per i cuatieres a priesc lià coche nunziei tl articul 40, y per i cuatieres realisei ti raions resservei al frabiché abitatif alesirà o dedora dl raion de nridlamënt.  77)

(3) L’autorisazion per la realisazion de cuatieres resservei ala persones residëntes tla provinzia de Bulsan possa mé unì data a cundizion che l damandant/la damandanta autorisëie, cun n at unilaterel de ublianza, l Chemun a scrì ite l liam nunzià te chësc articul tl liber fundier. L’anutazion vën damandeda dal Chemun a spëises dl damandant/dla damandanta.  78)

(4) L cuatier muessa unì ocupà tl tëmp de n ann dal’agibltà. Sce l cuatier cunvenziunà ëssa da se delibré, messeral inò unì ocupà tl tëmp de sies mënsc da na persona che n à l dërt. Per i fins de chësta lege ie l cuatier ratà regulermënter ocupà sce l sta laite na persona che n à l dërt aldò dl coma 1.

(4/bis) Sce l cuatier ne vën nia ocupà regulermënter o ocupà da nuef tl tëmp nunzià tl coma 4 ti muessa chësc unì comunicà al Chemun tl tëmp de 30 dis dala destumeda dl tiermul. L Chemun se cruzia de mandé riesc inant la comunicazion al Istitut per l frabiché soziel. Te chësc cajo ie l patron ublià/la patron ublieda a fité via l cuatier al priesc de fit provinziel al Istitut per l frabiché soziel o a persones indichedes dal Chemun. La indicazion dl Chemun o la detlarazion da pert dl Istitut per l frabiché soziel dla ulentà de tò a fit l cuatier à fazion do 30 dis dala comunicazion, ora che sce l cuatier vën ocupà te chësc tëmp da persones che n à la rejon crisses ora dal patron/dala patrona. La pruzedura per la indicazion de persones da pert dl Chemun ie reguleda cun na despusizion cumenela. La straufonga nunzieda tl articul 97, coma 3, vën mé aplicheda sce la comunicazion al Chemun ne vën nia fata tl tëmp preudù o sce l’abitazion ne vën nia cunsenieda al fitadin/ala fitadina numinà/numineda dal Chemun o dal Istitut per l frabiché soziel tl tëmp de 30 dis.  79)

(5) I cuatieres resservei per la persones residëntes possa nce unì nuzei sciche abitazions per lauranc, sculeies, studënc o persones cun dejabiltà y nce sciche cumenanzes d’alojamënt, abitazions prutejedes o cuatieres realisei da ënc zënza fin de davani che sustën la cunvivënza solidala danter persones jëunes y atempedes o metudes a despusizions per sculeies o studënc.

(6) I Chemuns dà ora na despusizion che regulea la verdia sun i cuatieres resservei ala persones residëntes y la cundizions sot a chëles che l liam curespundënt possa unì cancelà. Na cundizion per la cancelazion dl liam tl liber fundier ie te uni cajo l paiamënt dla chëuta de ntervënt, sce chësc ne ie mo nia unì fat, y de mo na soma de al plu l 200 percënt dl cost de costruzion nunzià tl articul 80, coma 1. La cancelazion dl liam ie a uni maniera stluta ora per i cuatieres a priesc lià nunziei tl articul 40, y per i cuatieres realisei sun sperses resservedes al frabiché alesirà o dedora dal raion de nridlamënt. La cancelazion ie oradechël nce stluta ora per i cuatieres che ne ie nia unic ocupei regulermënter per almanco 10 ani, ora che sce l patron desmostra che l ie mpuscibl o estremamënter rie ocupé l cuatier cun na persona che n ëssa l dërt. 80)

(6/bis) Dan avëi tëut ite l nulla osta dl Ambolt/dl’Ambolta o dl diretëur/dla diretëura dla Repartizion provinziela Frabiché abitatif, sce l se trata de n cuatier recuperà cun i alesiramënc provinziei per l frabiché, possel unì fat per la imubilia sometuda a liam mudazions al at unilaterel de ublianza, barac, spartizions, avaliamënc de spartizion, coche nce muvimënc di teraces de purtenienza y de d’autra entiteies cundominieles. Per la zescion de dërc de cumproprietà sun la pertes n cumenanza de frabiches partides su te purzions materieles ne vëniel nia damandà l nulla osta.  81)

(6/ter) Sce l liam de resservé l cuatier aldò de chësc articul ala persones residëntes ne ie nia unì sëurantëut n basa a na norma legislativa, possa chësc liam for y debota unì cancelà, do avëi giapà l nulla osta dl Ambolt/dla Ambolta y do che l ie unì paià la chëuta sun l cost de costruzion che ie da paië tl amudlé stabilì dal regulamënt cumenel n l di che l vën dat ora l nulla osta.  82)

(7) I Chemuns publichea tla Rë zivica dla Provinzia na lista di cuatieres resservei ala persones residëntes aldò de chësc articul, a n priesc lià aldò dl articul 40 de chësta lege y cunvenziunei aldò dl articul 79 dla lege provinziela di 11 d’agost 1997, n. 13. Chësta lista cuntën chisc dac y chësta nfurmazions: adres, parzela de frabica y chemun catastel, unità de frabica, lizënza de nuzeda, liede/ocupà, sëuraspersa abitabla, locai abitabli y data d’ajurnamënt.  83)

(8) I Chemuns ajurnea la lista nunzieda tl coma 7 nchin ai 30 de juni y ai 31 de dezëmber de uni ann.  84)

(9) L’Agenzia per la verdia sun l respet dla prescrizions n cont dl liam soziel dl frabiché abitatif alesirà (AVE) verifichea, nce a proa, che la lista vënie publicheda y ajurneda sciche l toca tl tëmp preudù dal coma 8 de chësc articul y dal coma 17 dl articul 103. Tl cajo che l vën azertà che la ublianzes de publicazion y ajurnamënt ne ie nia unides respetedes, ti dà l’ AVE dant al Chemun, do l avëi audì, n tiermul adatà, a uni moda nia sot a 90 dis, per ademplì si duvier. Do che chësc tëmp stabilì ie passà zënza che l ne ie suzedù velch, ti vëniel al Chemun che ne à nia ademplì si duvieres, smendrì l’asseniazions curëntes. Mesura y maniera di smendrimënc unirà stabilides tl cheder dl’acurdanzes sun la finanza locala aldò dla lege provinziela di 14 de fauré 1992, n. 6, y mudazions suzessives. 85)

76)
L articul 39, coma 1, ie unì mudà nsci dal articul 14, coma 1, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
77)
L articul 39, coma 2, ie unì mudà nsci dal articul 14, coma 2, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
78)
L articul 39, coma 3, ie unì baratà ora nsci dal articul 14, coma 3, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
79)
L articul 39, coma 4/bis ie unì juntà dal articul 14, coma 4, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
80)
L articul 39, coma 6, ie unì mudà nsci dal articul 14, coma 5, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
81)
L articul 39, coma 6/bis ie unì juntà dal articul 14, coma 6, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
82)
L articul 39, coma 6/ter ie unì juntà dal articul 14, coma 7, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
83)
L articul 39, coma 7, ie unì baratà ora nsci dal articul 14, coma 8, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
84)
L articul 39, coma 8 ie unit juntà dal articul 14, coma 9, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
85)
L articul 39, coma 9 ie unit juntà dal articul 14, coma 9, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.

Art. 40 (Cuatieres a priesc lià)

(1) L’autorisazion per la realisazion de cuatieres a priesc lià resservei a persones residëntes vën data a cundizion che l soget nteressà se mpënie, tl at unilaterel de ublianza nunzià tl articul 39, coma 3, de raté i priejes de venduda y la somes de fit tla mesura stabilida dala Jonta provinziela a una cun l Cunsëi di Chemuns.

(2) L fit ne daussa nia superé l amudlé dl fit provinziel nunzià tl articul 7 dla lege provinziela di 17 de dezëmber 1998, n. 13.

(3) L priesc de venduda ie stabilì n basa a chisc criteres:

  1. cosć di grunc;
  2. cosć de costruzion nunziei tl articul 80;
  3. cosć de urbanisazion;
  4. spëises genereles, tlo laite iel nce la spëises per l proiet;
  5. cosć danora y de finanziamënt.

L vën a uni moda aplicà l articul 39.

Art. 40/bis (Lueges da parché per frabiches bele ejistëntes)

(1) Per adaté la frabiches ejistëntes n la data di 22 de lugio 1992, nce tl cajo de demolizion y recostruzion de chëstes, ala despusizions nunziedes tl program de mubiltà y d’azessibltà dl Chemun o, sce l ne ie degun program, ala despusizions dl regulamënt nunzià tl articul 21, coma 1, possel unì realisà sot a tiera dla sperses de purtenienza o ti locai dl partimënt a fonz dla frabiches nstësses lueges da parché che vën destinedes a purtenienza dla uniteies imubilieres singules, nce n desvieda dai strumënc urbanistics y di regulamënc de frabica n forza. L’autorisazion curespundënta vën data cun la prescrizion de prejenté, adum cun la senialazion zertificheda per l’agibltà nunzieda tl articul 82, n at unilaterel de ublianza cun chël che l Ambolt/l’Ambolta vën autorisà/autoriseda a fé scrì tl liber fundier l liam de purtenienza ala unità imubiliera, a spëises dl damandant/dla damandanta. Per i fins de chësta lege vëniel cunscidrà sot a tiera nce la lueges dai auti sun grunc n pendënza, canche mé la pert d’azes ie sëura tiera. Per i fins dl adatamënt ala despusizions nunziedes tl program de mubiltà y d’azzessibltà dl Chemun o, sce l ne ie degun program, ala despusizions dl regulamënt nunzià tl articul 21, coma 1, possel unì realisà sun la sperses de purtenienza dla frabiches singules y di cundominiums ejistënc, nce n desvieda dai strumënc urbanistics y di regulamënc dl frabiché n forza, lueges da parché rodes, sibe sot a tiera che sëura tiera cun tëc adatei, da destiné a purtenienza dla imubilies curespundëntes. L resta te uni cajo mpe i liams preudui dala leges tl ciamp dla cuntreda y dl ambient. 86) 87)

(2) La realisazion de lueges da parché aldò dl coma 4 dl articul 9 dla lege di 24 de merz 1989, n. 122, vën lasceda pro sce preudù tl program de mubiltà y d’azessibltà nunzià tl pustom f) dl coma 5 dl articul 51.  88)

86)
L articul 40/bis ie unì njuntà dal articul 15, coma 1, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
87)
L articul 40/bis, coma 1, ie unì mudà nsci dal articul 13, comes 1 y 2, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.
88)
L articul 40/bis, coma 2 ie unì njuntà dal articul 13, coma 3, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.

TITUL IV
STRUMËNC DE PLANIFICAZION

CAPITUL I
DESPUSIZIONS GENERELES SUN LA PLANIFICAZION DL TERITORE

Art. 41 (Strumënc de planificazion)

(1) La Provinzia y i Chemuns definësc y atuea i obietifs y la politiches dla defendura dla cuntreda, dla limitazion dl cunsum dl fonz y dl guviern dl teritore tres i strumënc de planificazion.

(2) Aldò de chësta lege ie chisc i strumënc de planificazion:

  1. l plan strategich provinziel (PSP);
  2. la linies diretives per la cuntreda (LDC/LGP);
  3. l plan de cuntreda (PC/PP);
  4. i plans de setor (PdS);
  5. l plan dla zones de pericul (PRP);
  6. l program de svilup cumenel per l teritore y la cuntreda (PSCTC/PSCTP);
  7. l plan cumenel per l teritore y la cuntreda (PCLC/PCPT);
  8. i plans de atuazion (PdA).

(3) L’elaburazion di strumënc de planificazion vën fata tl respet di prinzips de partezipazion, cunzentrazion y coordinamënt di pruzedimënc coche nce de culaburazion leala dl’aministrazions nteressedes.

(4) Sce n strumënt de planificazion vëij danora o muda liams de cuntreda coche i ie nunziei tl articul 1, liams n cont dla pruibizion de frabiché sun imubilies singules o liams n previjion a na despuscion ti muessa chësc tla delibra d’adozion unì fat al savëi ai sogec patrons tla manieres nunziedes tl articul 14 dla lege provinziela di 22 d’utober 1993, n. 17, y mudazions suzessives. I sogec patrons possa prejenté usservazions tl tëmp de 30 dis do che i à giapà la comunicazion. Oradechël possi se damandé n sëuraluech, de chël che l resultat vën formalisà te n verbal che i partezipanc y la partezipantes muessa sotscrì.

(5) Per i strumënc sometui a valutazion ambientela strategica (VAS) aldò dl articul 6 dla lege provinziela di 13 d’utober 2017, n. 17, vën l raport ambientel preliminer nunzià tl articul 7 dla medema lege mandà tl mumënt dla vianvieda dl pruzedimënt de planificazion. L raport ambientel y la sintesa nia tecnica vën adotei adum cun la pruposta dl plan o program; la cunsultazions y l tò ite i Chemuns ujins nunziei tl articul 11, coma 3, dla lege provinziela inant nunzieda vën a se l dé tl medemo tëmp dla cunsultazions sun l plan o program adotà aldò de chësta lege.

Art. 42 (Suspension dl’autorisazions ntan che n aspieta l plan)

(1) Dala data de adozion de ce strumënt de planificazion che mei o de mudazion de chësc nchin ala data dla jita n forza curespundënta ie uni autorisazion per ntervënc che ie n cuntrast cun la detreminazions adotedes suspenduda; la suspension ne daussa a uni moda nia duré plu de doi ani.

CAPITUL II
PLANIFICAZION PROVINZIELA

Art. 43 (Plan strategich provinziel)

(1) L plan strategich provinziel (PSP), da apurvé cun lege provinziela, ie l strumënt de planificazion cun chël che la Provinzia determinea, n coerënza cun la strategies europeiches y naziuneles, i obietifs per seguré l svilup y la coesion teritoriela, per garantì l renuvamënt, la cualificazion y la valorisazion dla ressorses dla cuntreda, teritorieles, ambienteles, sozieles, cultureles, economiches, agricules y foresteles, per mëter a despusizion cuatieres che n à l muet de paië y per fé avané la cumpetitività dl sistem teritoriel de nosta provinzia. L PSP stabilësc la linies y la diretives dla planificazion de setor per seguré la realisazion di fins nunziei tl articul 2.

(2) I elemënc costitutifs dl plan strategich provinziel ie:

  1. la relazion tlarienta dla situazion de fat;
  2. la definizion di prinzips de basa per l svilup coordinà a livel soziel, economich y culturel dla populazion tl teritore dla provinzia y la definizion di prinzips per seguré na linia coordineda dla planificazion a livel cumenel; c)
  3. la definizion di obietifs y di strumënc per l’atuazion dl plan y la lista di ciamps y setors per chëi che l ie preudù plans de setor.

Art. 44 (Pruzedimënt per l’apurvazion dl plan strategich provinziel)

(1) L proiet dl plan strategich adotà dala Jonta provinziela vën publicà tla Rë zivica dla Provinzia pra l’aministrazion provinziela y tla sëntes di Chemuns.

(2) La data de publicazion vën fata al savëi tres avis tl Buletin Ufiziel dla Region y tla Rë zivica dla Provinzia autonoma de Bulsan. L proiet dl plan vën publicà per almanco 30 dis. Tl tëmp de 90 dis dala data de publicazion possa i ënc, la lies y l’assoziazions che à nteres prejenté ai Chemuns o ala Jonta provinziela usservazions y prupostes per miuré l plan.

(3) Tl tëmp d’esclujion de 120 dis dala data de publicazion porta i Chemuns a esprescion si arat mutivà sun l proiet dl plan, tenian cont dla usservazions y prupostes giapedes.

(4) Tl medemo tëmp che l vën fat la publicazion aldò dl coma 1, vën l proiet dl plan mandà al Ministere dla Infrastrutures y di Trasporc, acioche chësc posse fé, tl tëmp d’esclujion de 120 dis, si usservazions aldò dl articul 21 dl decret dl Presidënt dla Republica di 22 de merz 1974, n. 381.

(5) La Jonta provinziela, do avëi audì la Cumiscion provinziela per l teritore y la cuntreda, apurvea l plan, tenian cont dla usservazions, dla prupostes y di arac nunziei tl coma 3. L plan apurvà y l dessëni de lege curespundënt vën mandei al Cunsëi provinziel.

(6) Diesc ani do la jita n forza dl plan strategich, ti somët la Jonta provinziela, do avëi audì i organs de cunsultazion cumpetënc tl ciamp, al Cunsëi provinziel la delibra de cunfermzion dl plan o, sce la à la ntenzion de l adaté a bujëns nueves, vala inant de chësc viers aldò dla despusizions de chësc articul.

(7) Al plu tert 20 ani do la jita n forza dl plan strategich iel da dejëujer n pruzedimënt de planificazion y apurvazion nuef aldò dla despusizions de chësc articul.

Art. 45 (Planificazion dla cuntreda)

(1) La Provinzia segurea che dut l teritore vënie nfruscià, stravardà, planificà y gestì coche l toca aldò di valores de cuntreda defrënc di cuntesć respetifs da chëi che l ie metù adum.

(2) Cun la planificazion dla cuntreda:

  1. vëniel fat n relevamënt dl teritore tres l'analisa de si carateristiches de cuntreda, dates dant dala natura, dala storia y da si interrelazions;
  2. analisà la dinamiches de trasfurmazion dl teritore per la individuazion di fatores de risia y di elemënc zic dla cuntreda, y fat la cumparazion cun i autri ac de prugramazion, de planificazion y de defendura dl fonz;
  3. vëniel delimità, n cunscidrazion dla carateristiches morfologiches dl teritore, cër raions dla cuntreda, dat ora per uni raion prescrizions spezifiches de nuzeda y de gestion y determinà obietifs de cualità adatei;
  4. vëniel fat l relevamënt de sperses danejedes y ruinedes y determinà i ntervënc de recupereda y recualificazion coche nce d’autri ntervënc de valorisazion ecologica y de cuntreda aldò de n svilup sustenibl.

(3) La planificazion dla cuntreda ie sëuraurdineda ai autri strumënc de planificazion y vën a se l dé tres:

  1. la linies diretives per la cuntreda;
  2. l plan de cuntreda.

Art. 46 (Linies diretives per la cuntreda)

(1) La linies diretives per la cuntreda (LDC) dà dant, sun la basa de n’analisa dla situazion de fat, i obietifs de svilup a livel provinziel y la mesures per si realisazion cun n uedl sun la defendura, la valorisazion y l svilup dla natura y dla cuntreda n referimënt ai cuntesć de cuntreda defrënc tl teritore provinziel.

(2) La linies diretives per la cuntreda determinea la prescrizions lientes y i cuntenuc minims di plans de cuntreda.

(3) Per l’apurvazion dla linies diretives per la cuntreda vëniel aplicà l pruzedimënt nunzià tl articul 50.

Art. 47 (Plan de cuntreda)

(1) L plan de cuntreda (PC) reverda l teritore cumenel o raions che va sëura i chemuns ora. I cuntenuc dl plan ie:

  1. La individuazion y reprejentazion dla imubilies y di raions sometudes a defendura de cuntreda aldò di articuli 11 y 12;
  2. la delimitazion y reprejentazion di raions naturei y agricui nunziei tl articul 13, n cunscidrazion di bujëns dla nuzeda agrera y forestela;
  3. la definizion de prescrizions spezifiches de defendura y de nuzeda per la imubilies y i raions nunziei pra l pustom a);
  4. la individuazion dla mesures che ie assolutamënter de bujën per l drë nluegiamënt, tl cuntest dla cuntreda, di ntervënc de trasfurmazion dl teritore;
  5. la individuazion di raions sometui a defendura aldò di articuli 12 y 13, te chëi che la realisazion de ntervënc possa unì dejëuta, do che l ie unì azertà, tl cuntest dl pruzedimënt reguler dla relasceda dl’autorisazion de frabiché, la cunformità de chisc ntervënc cun la prescrizions di strumënc de planificazion dla cuntreda;
  6. la individuazion di raions scialdi ruinei y danejei te chëi che la realisazion di ntervënc de recupereda y de recualificazion ne se damanda nia l’autorisazion de cuntreda nunziei ti articuli 65 y suzessives.

Art. 48 (Pruzedimënt d’apurvazion dl plan de cuntreda)

(1) Per l’apurvazion dl plan de cuntreda vëniel aplicà l pruzedimënt nunzià tl articul 53, stlujan ora i comes 1 y 4.

(2) L pruzedimënt d’apurvazion dl plan de cuntreda o dla varianta curespundënta vën nvià via dal diretëur/dla diretëura dla repartizion provinziela cumpetënta tl ciamp de natura, cuntreda y svilup dl teritore. L pruzedimënt d’apurvazion dla varianta dl plan de cuntreda possa unì nvià via nce sun scumenciadiva dla Jonta cumenela.

(3) Per la individuazion y la regulamentazion di ensembli nunziei tl articul 11, coma 1, pustom b), vëniel aplicà l pruzedimënt nunzià tl articul 60. L’apurvazion dla varianta ti spieta a uni moda for al Cunsëi cumenel. 89)

(4) Sce l Chemun ne adotea nia l plan de cuntreda tl tëmp preudù dal articul 53, coma 7, ie l plan ratà adotà a chiet.

(5) Sce l Chemun azetea l arat nunzià tl articul 53, coma 6, zënza resserves o sce l ne se pronunzieia nia tl tëmp preudù, vën l plan adotà definitivamënter dal assessëur provinziel cumpetënt/dal’assessëura provinziela cumpetënta.

(6) La Provinzia possa stlù ju cun l Chemun n’acurdanza de planificazion che regulea la manieres de elaburazion, adozion y apurvazion cunjonta di cuntenuc dl plan de cuntreda ti strumënc de planificazion cumenela. Tl’acurdanza iel stabilì la data nchin chëla che l’elaburazion dl proiet dl plan de cuntreda muessa vester stluta ju. L’acurdanza dà nce dant la cundizions, la manieres y i tëmps per la revijion dla prescrizions de relevanza per la cuntreda cuntenides ti strumënc de planificazion cumenela.

(7) Per la trasfurmazion dla destinazion de nuzeda de bosch, vërt alpin y pastura, vërt agricul, pra y pastura da lëns te n’autra dla destinazions nunziedes, vën la funzions dla Cumiscion provinziela per l teritore y la cuntreda dejëutes da na cumiscion metuda adum da n reprejentant/na reprejentanta dla repartizion provinziela cumpetënta tl ciamp de natura, cuntreda y svilup dl teritore, da n reprejentant/na reprejentanta dla repartizion provinziela cumpetënta tl ciamp di bosc y da n reprejentant/na reprejentanta dl Chemun nteressà. Sun dumanda di sogec patrons di raions vëniel fat n sëuraluech. Sce l ie de bujën possa la cumiscion smendrida fé n sëuraluech pra chël che l ie nvià i sogec patrons di grunc nteressei. Ai cumpunënc/Ala cumpunëntes dla cumiscion ne ti spietel degun paiamënt.  90)

(8) La cumenanzes raioneles, i ënc, la lies y assoziazions che à coche fin istituzionel la defendura dla natura, dla cuntreda y dl ambient possa te uni cajo prejenté prupostes mutivedes adecuates de variantes al plan de cuntreda. La repartizion provinziela cumpetënta tl ciamp de natura, cuntreda y svilup dl teritore nvia via l pruzedimënt de varianta dl plan, sce la rata che la pruposta sibe mutiveda.

89)
L articul 48, coma 3, ie unì mudà nsci dal articul 16, coma 1, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
90)
L articul 48, coma 7, ie unì mudà nsci dal articul 16, coma 2, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.

Art. 49 (Plans de setor)

(1) Cun i plans de setor (PdS) vëniel realisà i obietifs, i prinzips y la linies diretives dl plan strategich provinziel; i possa revardé nce mé pertes limitedes dl teritore provinziel.

(2) I plans de setor preudui da d’autra leges provinzieles de setor muessa unì adatei al plan strategich provinziel.

Art. 50 (Pruzedimënt d’apurvazion dl plan de setor)

(1) La pruposta dl plan de setor, delibreda dala Jonta provinziela y njunteda cun la documentazion curespundënta vën publicheda per 30 dis alalongia, tla Rë zivica dla Provinzia y tla sëntes di Chemuns. Ntan chësc tëmp possa chichemei prejenté si usservazions.

(2) Tl tëmp d’esclujion de 60 dis dala data de publicazion, porta i Chemuns teritorielmënter nteressei a esprescion si arat mutivà sun la pruposta dl plan, avan tenì cont dla usservazions y prupostes giapedes.

(3) La Jonta provinziela, do avëi audì i organs cunsultifs cumpetënc per la materia, delibrea sun la usservazions, la prupostes y i arac, y apurvea l plan fajan ora tan giut che l dëssa valëi.

(4) La delibra d’apurvazion dl plan vën publicheda tl Buletin Ufiziel dla Region y va n forza n l di do si publicazion.

(5) Per mudazions eventueles al plan van inant aldò dla despusizions de chësc articul.

CAPITUL III
PLANIFICAZION CUMENELA

Art. 51 (Program de svilup cumenel per l teritore y la cuntreda)      delibera sentenza

(1) I Chemuns, miec sce n valguni adum, lëura ora n program de svilup cumenel per l teritore y la cuntreda (PSCTC) sciche strumënt de prugramazion a tëmp lonch per l svilup cumenel dl teritore y dla cuntreda. L vel almanco 10 ani. Dan che l toma muessa l program unì inò laurà ora o cunfermà cun delibra dl Cunsëi cumenel. L ne vën nia lascià pro variantes per mé n valgun ponc.

(2) I Chemuns elaburea l program de svilup cumenel te n pruzedimënt publich che garantësc la partezipazion di zitadins y dla zitadines, dl’assoziazions y dla grupes de nteres.

(3) La prescrizions, i prinzips y i obietifs cuntenii tl program de svilup cumenel per l teritore y la cuntreda ie lienc per l plan cumenel per l teritore y la cuntreda.

(4) L program de svilup cumenl vën laurà ora tenian cont di obietifs de svilup di Chemuns che va a sëida, che ie ndividuei tl pruzedimënt de valutazion ambientela strategica.

(5) L program de svilup cumenel per l teritore y la cuntreda cuntën almanco chësc:  91)

  1. i obietifs de svilup teritoriel y sozio-economics per la sodesfazion dl bujën abitatif, per l dejëujamënt dl’ativiteies economiches, sozieles, cultureles, sportives y recriatives, avan tenì cont dla infrastrutures essenzieles sciche i servijes publics, la lercs publiches, i mesuns de trasport, l refurnimënt d’ega, energia y la rëies la telecomunicazions;
  2. l bujën atuel y l stat efetif d’azessibltà y de puscibltà de nuzeda di servijes publics, di raions y servijes de nteres publich y generel ejistënc, di servijes de ujinanza y dla lueges de lëur, coche nce de cie che ie de bujën per l svilup economich y agricul dl teritore;
  3. la cumpededa dla frabiches uetes y di raions urbanisei dejudiei, nia nuzei o arbandunei ejistënc y la determinazion di obietifs y di tiermui per canche i vën inò nuzei;
  4. la cumpededa di ensembli;
  5. la individuazion y delimitazion dl raion de nridlamënt aldò dl articul 17, coma 3, avan tenì cont dl plan de cuntreda;
  6. n program de mubiltà y d’azessibltà che debe dant la strategies, i obietifs, la mesures y l plan de tëmp per la limitazion dl trafich motorisà, l sustenimënt dla mubiltà a pe o cun la roda y l sustenimënt di percursc curc tres nuzedes mescededes;
  7. n program per l svilup dl turism che, n cunformità al program provinziel per l svilup dl turism apurvà dala Jonta provinziela, cuntën i codesc per la strategies de svilup dl turism; 92)
  8. na lista dla sortes de cultura di grunc agricui coche scrites ite tl sistem de nfurmazion agricul forestel (SNAF), nunzià tl decret dl Presidënt dla Provinzia di 9 de merz 2007, n. 22; l’aministrazions di Chemuns sun l teritore de chëi che l vën zidlà ua muessa audì i esperc y la espertes dl setor n cont dla cualità dla vinies che ie presëntes sun l teritore cumenel;  93)
  9. l tëmp de validità y n plan de tëmp per l’atuazion dl plan.

(5/bis) La Provinzia finanzieia la culaburazion danter i chemuns per lauré ora l program de svilup cumenel per l teritore y la cuntreda dajan cuntribuc. L amudlé y i criteres per la cunzescion di cuntribuc vën stabilii tl’acurdanza sun la finanza locala nunzieda tl articul 2 dla lege provinziela di 14 de fauré 1992, n. 6, y mudazions suzessives. Chësta acurdanza regulea nce la cundizions de basa cun chëles che l possa unì dat n cuntribut ai Chemuns pilot o ai Chemuns che à scumencià, dan la determinazion di criteres per la cunzescion di cuntribuc, a lauré ora l program de svilup cumenel per l teritore y la cuntreda.  94)

massimeBeschluss vom 17. Mai 2022, Nr. 344 - Genehmigung der Richtlinien für die Erhebung der leerstehenden Gebäude und der vorhandenen ungenutzten oder aufgelassenen erschlossenen Flächen - Art. 51, L.G. Nr. 9 vom 10. Juli 2018, "Raum und Landschaft“
massimeBeschluss vom 24. August 2021, Nr. 741 - Genehmigung des technischen Leitfadens für die Ausarbeitung des Gemeindeentwicklungsprogrammes für Raum und Landschaft (GProRL)
91)
L scumenciamënt dl articul 51, coma 5, ie unì baratà ora nsci dal articul 17, coma 1, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
92)
L pustom g) dl articul 51, coma 5, ie unì baratà ora nsci dal articul 14, coma 1, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15
93)
L pustom h) dl articul 51, coma 5, ie unì baratà ora nsci dal articul 17, coma 2, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
94)
L articul 51, coma 5/bis ie unì njuntà dal articul 4, coma 6, dla L.P. di 10 de jené 2022, n. 1.

Art. 52 (Plan cumenel per l terititore y la cuntreda)

(1) L Chmeun lëura ora l plan cumenel per l teritore y la cuntreda (PCTC) per dut l raion cumenel. L plan cumenel dà dant la nuzedes defrëntes dl raion aldò dla despusizions di strumënc de planificazion sëuracumenei y l program de svilup cumenel. Tl plan cumenel vëniel reprejentà duta la prescrizions de mpurtanza per l teritore y la cuntreda, nce chëles da d’autri strumënc.

(2) L plan cumenel à fazion a tëmp nia determinà. Sce situazions nueves se damanda na mudazion dla mpustazion generela y dla carateristiches essenzieles dl plan se cruzia l Chemun de l elaburé da nuef.

(3) Tl plan cumenel:

  1. individuea l Chemun i raions y la rëies che ie de bujën per la opres essenzieles de urbanisazion aldò dl articul 18 y l n regulea la nuzeda;
  2. determinea l Chemun la delimitazion y la destinazion dla zones urbanistiches singules dajan ora la prescrizions de frabica y nuzeda respetives per na regulamentazion cumplessiva y unitera o n referimënt a raions teritoriei spezifics; per sustenì la recualificazion dl patrimone de frabica y urnbanistich de cërta zones singules possel unì scrit dant destanzes mëndres danter la frabiches che la destanza minima de 10 metri danter mures cun vieresc y mures de frabiches che sta dant, a cundizion che chësta mëndra destanzes sibe a uni moda adatedes a seguré n orden urbanistich y de cuntreda balanzà n raport ala sortes di ntervënc lascei pro, avan tenì cont dla carateristiches spezifiches di luesc y dl pusiziunamënt dla imublies bele ejistëntes. L resta a uni moda mpe l respet dla normes dl codesc zevil y di liams de nteres culturel y de cuntreda;
  3. individuea l Chemun la lercs daviertes y i raions de vërt publich;
  4. stabilësc l Chemun la pertes dl teritore cumenel eventueles per chëles che l’autorisazion per ntervënc de frabica nueva ie sometuda al’apurvazion dla planificazion atuativa.

(4) I elemënc da chëi che l plan ie metù adum ie:

  1. la relazion ilustrativa articuleda aldò di cuntenuc dl plan, cun leprò nce la individuazion di ntervënc de valorisazion dla cuntreda ratei de bujën;
  2. l plan de zonisazion urbanistica y de cuntreda tla scala 1:5.000 y 1:10.000;
  3. la descrizion dla cunvenzions n forza danter privac o ënc y l Chemun;
  4. l plan dla infrastrutures tecniches;
  5. la chertes dl cataster di raions nteressei da liams aldò dl articul 41, coma 4;
  6. la normes tecniches de atuazion dl plan, che cuntën la i regulamënc de frabica y de nuzeda; la regulamentazion dla lueges da parché va a una cun l program de mubiltà y d’azessibltà; 95)
  7. l program per la realisazion dl plan de tëmp per l’atuazion dla mesures preududes dal plan.

(5) Per la previjion de sëurasperses destinedes al’eserzitazion dl cumerz ala menuda ti raions produtifs aldò dl articul 53, coma 11, iel oradechël de bujën de chësta njontes:

  1. relazion ilustrativa revardënta la cunformità y la cumpatibltà dla pruposta cun la previjions di strumënc urbanistics cumenei y cun i criteres nunziei tl articul 53, coma 12; chësta relazion muessa cuntenì na descrizion dl stat de fat y de proiet che va a una cun la reprejentazions grafiches prejentedes;
  2. plans dl stat de fat tla scala 1:100 di partimënc defrënc, cun la indicazion prezisa dla destinazions de nuzeda atueles y de chëles prugramedes y la sëurasperses dates sëura te metri cuadrac cun i calculi analitics curespundënc y la indicazion grafica eventuela dla sëuraspersa de venduda, dla sëuraspersa cumerziela y dla sëuraspersa dl fonz brutto, sotscrites da n prufesciunist abilità/na prufesciunista abiliteda y dal damandant/dala damandanta;
  3. relazion spezifica sun la manieres preududes per ciarië y desćiarië dla marcanzia (orares, dis, refurnidëures, lueges per ciarië y desćiarië dla marcanzies);
  4. valutazion dla fazion sun l’ocupazion al netto;
  5. stude dla fazion sun la rë cumerziela ejistënta y sun l cuntest soziel;
  6. stude dla fazion sun l ambient dl raion, restan a uni moda mpe cie che ie preudù dala legislazion n forza tla materia de valutazion de fazion sun l ambient;
  7. descrizion dla carateristiches dl proiet;
  8. indicazion de duta la nfurmazions che ie de bujën n cont dl nluegiamënt dl raion nteressà dal ntervënt;
  9. indicazion di liams eventuei ciariei sun l raion nteressà dal proiet y dla mesures alesirëntes eventueles;
  10. descrizion analitica dl sistem de viabiltà, de trasport y d’azes dl raion nteressà dal proiet, cun indicazion dla prupostes de proiet eventueles per i miuramënc che ie de bujën;
  11. relazion spezifica sun la dotazion di standards (cun n plan dla lueges da parché tla scala 1:100 che muessa vester cunfermà y sotscrit da n prufesciunist abilità/na prufesciunista abiliteda y da chël che l muessa vester da udëi ora la sëuraspersa de venduda, la sëuraspersa de fonz brutto y l raion destinà ala lueges da parché);
  12. valutazion dla fazions sun l tiejà cumerziel tradiziunel;
  13. autozertificazion sun la despuniblità di locai cun documentazion njunteda che cunfermea cie che ie unì detlarà.
95)
Cëla articuli 2 y 3 dl D.P.P. di 26 de juni 2020, n. 24.

Art. 53 (Pruzedimënt per l’apurvazion dl program de svilup cumenel per l teritore y la cuntreda y dl plan cumenel per l teritore y la cuntreda)

(1) La pruposta de program o de plan vën delibreda dal Cunsëi, do che l à audì la Cumiscion cumenela teritore y cuntreda.

(2) La pruposta delibreda, cun la documentazion curespundënta, vën publicheda per 30 dis alalongia sun la tofla de Chemun y tla Rë zivica dla Provinzia. Ntan chësc tëmp possa chichemei prejenté usservazions. L Chemun regulea mo d’autra mesures adatedes n plu per la nfurmazion y la partezipazion dla populazion.

(3) L tiermul nunzià tl coma 4 dl articul 41 scumëncia a pië via do la rezevuda dl avis, ma nia dan la publicazion nunzieda tl coma 2.

(4) I Chemuns spezifichei tl articul 22, coma 1, dl decret dl Presidënt dla Republica di 22 de merz 1974, n. 381, damanda oradechël l arat dl’autorità militera.

(5) Do che l tiermul nunzià tl coma 2 ie tumà, manda l Chemun debota la usservazions giapedes ala repartizion provinziela cumpetënta tla materia de natura, cuntreda y svilup dl teritore.

(6) La Cumiscion provinziela per l teritore y la cuntreda dà si arat tl tëmp de 30 dis do la rezevuda de duta la documentazion.

(7) Tl tëmp de 90 dis dala rezevuda dl arat dla Cumiscion delibrea l Cunsëi de Chemun definitivamënter la pruposta, tenian cont dl arat dla Cumiscion provinziela y dla usservazions unides ite. Tl cajo che la dezijion dl Chemun ne curespuende nia al arat dla Cumiscion provinziela muessa la delibra vester espressamënter mutiveda. L Chemun manda debota la delibra dl Cunsëi y la documentazion che ie de bujën ala repartizion provinziela cumpetënta tla materia de natura, cuntreda y svilup dl teritore.  96)

(8) La Jonta provinziela apurvea l program o l plan tl tëmp de 30 dis dala rezevuda dla documentazion. La possa fé mudazions mutivedes che ie de bujën per seguré:

  1. l respet dla despusizions dla normativa n forza, coche nce dla prescrizions dl plan strategich provinziel y di plans de setor;
  2. la sistemazion raziunela y coordineda di servijes, dla opres y di mplanc de nteres statel, provinziel y raionel;
  3. la cunformità ala prescrizions dl program de svilup cumenel y dla planificazion dla cuntreda. 97)

(9) Sce l ne vën nia dat dant esplizitamënter autramënter, cumporta l’apurvazion dl plan da pert dla Jonta provinziela l’aplicazion de dërt dl articul 47, coma 1, pustom e), a duc i raions da frabiché nueves.

(10) La delibra vën publicheda tla Rë Zivica dla Provinzia y tl Buletin Ufiziel dla Region y la va n forza n l di do chël de si publicazion tl Buletin Ufiziel.

(11) N desvieda da cie che ie dat dant dai comes da dant, se cruzia la Jonta provinziela, a una cun l Cunsëi di Chemuns y do avëi tëut ite l arat di Chemuns ntëurvia, dla individuazion y dla previjion tl plan cumenel per l teritore y la cuntreda dla sperses destinedes al eserzize dl cumerz ala menuda da mëter ite ti raions produtifs.

(12) Te chësc cajo muessa la variantes al plan cumenel per l teritore y la cuntreda, che individuea la sperses destinedes al eserzize dl cumerz ala menuda ti raions produtifs, preferì de ublianza: per prim dantaldut, i raions de recupereda o recualificazion urbanistica, per la presënza de strutures tralascedes o dejudiedes; segondo, raions ulache l ie d’autra ativiteies cumerzieles. Dan ejaminé i raions produtifs possa la Jonta provinziela fé la pruposta al Chemun o ai Chemuns nteressei dala fazions relatives de individué raions de recualificazion urbanistica cun l’ezezion di raions che à bele na destinazion produtiva. Te chësc cajo vën l pruzedimënt suspendù per 120 dis; te chësc tëmp muessa l Chemun deliberé l’apurvazion o la refudeda dla individuazion de n tel raion.

(13) La previjion dla sperses tl plan cumenel per l teritore y la cuntreda nunzieda tl coma 11 ie sometuda ala valutazion ambientela strategica (VAS) preventiva aldò dl articul 6 y suzessives dla lege provinziela di 13 d’utober 2017, n. 17.

(14) Tl cheder dl pruzedimënt nunzià tl articul 50 verifichea la Jonta provinziela tl particuler sce la individuazion eventuela garantësc la defendura dla sanità, di lauranc, dl ambient, tlo nce ratà leprò nce l ambient urban, di bëns culturei, l guviern dl teritore y l mantenimënt y la recostruzion dl tiejà cumerziel tradiziunel coche nce la defendura dla viabiltà di zëntri storics. Te uni cajo muessel unì garantì l refurnimënt de ujinanza per la populazion locala acioche l posse unì mantenì na strutura stabila dla populazion per schivé fenomens de marginalisazion y despopulamënt, nce pervia dla spezifizità topografica da mont dl teritore provinziel y de si azessibltà. La Jonta provinziela determinea oradechël, a una cun l Cunsëi di Chemuns, l numer de lueges auto che ie de bujën n raport ala spersa de venduda.  98)

96)
L articul 53, coma 7, ie unì mudà nsci dal articul 18, coma 1, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
97)
L articul 53, coma 8, ie unì mudà nsci dal articul 18, coma 2, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
98)
L articul 53, coma 14, ie unì mudà nsci dal articul 18, coma 3, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.

Art. 54 (Variantes al plan cumenel per l teritore y la cuntreda)     delibera sentenza

(1) Per la variantes al plan cumenel che reverda ntervënc tl raion de nridlamënt nunzià tl articul 17, coma 3,y che ne à deguna fazion sun i bëns de cuntreda de valor particuler nunziei tl articul 11, coma 1, pustoms a), c), d), e), f), g), h) y i), vëniel aplicà l pruzedimënt aldò dl articul 60. L’apurvazion dla varianta ti spieta a uni moda for al Cunsëi cumenel. Tl cajo che l arat dl espert/dla esperta aldò dl articul 4, coma 2, pustom e) vëniel tla Cumiscion cumenela per l teritore y la cuntreda n relazion a variantes che à fazion sun i bëns de cuntreda aplicà l pruzedimënt nunzià tl coma 2 che vën do. 99)

(2) Per la variantes al PCTC defrëntes da chëles preududes tl coma 1 vëniel aplicà l pruzedimënt nunzià tl articul 53, ma la delibra curespundënta ie de cumpetënza dla Jonta cumenela.

(3) La Jonta provinziela possa fé d’ufize la mudazions al PSCTC y al PCTC nunziedes tl articul 53, coma 8. Te chësc cajo vëniel aplicà l pruzedimënt nunzià tl articul 50.

(4) La cumedura de fai materiei tla normes de atuazion, tla reprejentazions grafiches o te d’autri documënc de planificazion vën fata sun dumanda dl Chemun o d’ufize dal diretëur/dala diretëura dla repartizion provinziela cumpetënta tla materia de natura, cuntreda y svilup dl terore. Dla cumedura fata vëniel lascià al savëi tla Rë zivica dla Provinzia y tl Buletin Ufiziel dla Region. Dla refudeda eventuela dla dumanda dl Chemun se cruzia cun decret l diretëur/la diretëura dla repartizion provinziela cumpetënta tla materia de natura, cuntreda y svilup dl teritore.

(5) La cumedures che ie de bujën per l’armonisazion grafica danter l plan de cuntreda, l plan eventuel dl parch y i strumënc de planificazion cumenela vën cumandedes, nce d’ufize, dal diretëur/dala diretëura dla repartizion provinziela cumpetënta tla materia de natura, cuntreda y svilup dl teritore, do che l ie unì audì l Chemun nteressà.

(6) L’autorisazion aldò dla lege provinziela di 19 de mei 2003, n. 7, y mudazions suzessives possa unì data unfat ciuna che sibe la destinazion urbanistica dla spersa che resultea dal plan urbanistich cumenel; ma la muessa cuntenì la prescrizions y la ublianzes de reprejtiné la sperses tl stat curespundënt ala destinazion urbanistica y de tò y jì duc i mplanc che ne curespuend nia a chësta destinazion urbanistica. Tl cajo de mudazion dla destinazion urbanistica ntan l tëmp de validità dl’autorisazion ie la prescrizions y la ublianzes da adaté de chësc viers. La prescrizions y la ublianzes ie oradechël nce da adaté, sce chësc ie de bujën sun la basa dl’apurvazion VFA (VIA) de d’autri proiec. L resta mpe la determinazions dl plan de cuntreda.  100)

massimeCorte Costituzionale - ordinanza del 14 aprile 2021, n. 85 - Umwelt - Erweiterung des Volumens von Gebäuden für Wohnzwecke oder für Ferien sowie Urlaub auf dem Bauernhof - Vereinfachte Annahme von Varianten des Gemeindeplans für das Gebiet und die Landschaft in Bezug auf Landschaftsgüter von besonderem Wert - Teilnahme des Bürgermeisters an den dazu berufenen Kommissionen sich in Verfahren zur Erteilung der Genehmigung der kommunalen und landesrechtlichen Zuständigkeit äußern - unerlaubte Eingriffe in das Landschaftsvermögen - Unmöglichkeit der Wiederherstellung der Orte - Durchführung gleichwertiger kompensatorischer Eingriffe und/oder Zahlung einer Geldbuße durch den Mißbrauchsverursacher - Erlöschen von der Verzichtsprozess
99)
L articul 54, coma 1, ie n iede unì mudà nsci dal articul 19, coma 1, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17, y dadedò baratà ora nsci dal articul 15, coma 1, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.
100)
L articul 54, coma 6, ie unì njuntà dal articul 19, coma 2, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.

Art. 55 (Plans dla zones de pericul y atuazion dla diretiva 2012/18/UE)

(1) La Jonta provinziela apurvea la linies diretives per la redazion di plans dla zones de pericul (PRP). Cun regulamënt d’esecuzion vëniel determinà la normes n cont di ntervënc amiscibli y dla mesures, defrenziei aldò dl livel y dla sort de pericul relevà, per la prevenzion di periculi o danns gaujei da ntraunides natureles. Ulache l ie de utl pervia dla situazion orografica iel da privilejé la redazion di plans dla zones de pericul sëuracumenei.

(2) I Chemuns elaburea i plans dla zones de pericul tl respet dla linies diretives nunziedes tl tëmp de doi ani dala jita n forza de chësta lege.

(3) La Jonta provinziela possa slungë chësc tëmp, do che l ie unì prejentà na lista dla prioriteies da pert dl Cunsëi di Chemuns.

(4) Tl cajo che l ne vënie fat nia da pert dl Chemun, se cruzia la Jonta provinziela d’ufize aldò dl pruzedimënt nunzià tl articul 50. La spëises ti vën metudes n cont al Chemun.

(5) L'atuazion di obietifs y di prinzips nunziei tla diretiva 2012/18/UE dl Parlamënt y dl Cunsëi, di 4 de lugio 2012, sun l cuntrol di periculi de nzidënc relevanc liei a sustanzes ratedes periculëuses tres pruzedures adatedes de cunsultazion, vën garantida tla manieres nunziedes ti comes che vën do.

(6) Sce la Cumiscion provinziela per l teritore y la cuntreda trata cuestions che reverda la risia dl raion ntëur l stabilimënt nunzià tl articul 2 dla diretiva 2012/18/UE, determinà dala cunferënza di servijes preududa dal articul 11 dla lege provinziela di 16 de juni 1992, n. 18, y mudazions suzessives, dàla si arat tenian cont dla prescrizions nunziedes tla relazion cuntlujiva dla cunferënza di servijes ziteda.

(7) Sce l ie udù danora la costruzion nueva o l ampliamënt de n stabilimënt coche nunzià tl articul 2 dla diretiva 2012/18/UE, o sce l nridlamënt nuef o l’opra proieteda ie nluegei tl raion de risia determinà dala cunferënza di servijes y l ne ie nia unì dat n arat aldò dl coma 6, tol l'autorità cumpetënta la dezijion tenian cont dla prescrizions cuntenides tla redazion cuntlujiva dla cunferënza di servijes.

Art. 56 (Pruzedimënt d’apurvazion di plans dla zones de pericul)

(1) Per l'apurvazion di plans dla zones de pericul vëniel aplicà la pruzedura nunzieda tl articul 53. La funzions dla Cumiscion provinziela per l teritore y la cuntreda vën dejëutes da na Cunferënza di servijes, pra chëla che l tol pert n reprejentant/na reprejentanta, respetivamënter, dla repartizione provinziela cumpetënta tla materia de natura, cuntreda y svilup dl teritore, dla repartizion provinziela cumpetënta per i bòsc, dl ufize provinziel cumpetënt tla materia de geologia y proes materieles y dl’agenzia provinziela cumpetënta per la prutezion zevila.  101)

(1/bis) Per l'apurvazion dla mudazions di plans dla zones de pericul vëniel aplicà la pruzedura nunzieda tl articul 53, ma l’apurvazion dla pruposta curespundënta ie de cumpetënza dla Jonta cumenela. La funzions dla Cumiscion provinziela per l teritore y la cuntreda vën dejëutes dala Cunferënza di servijes nunzieda tl coma 1.  102)

(1/ter) La mudazions ai plans dla zones de pericul che se porta n cunseguenza dla realisazion de lëures de sistemazion atuei dal’Aministrazion provinziela o cumenela possa unì apurvedes diretamënter dala Jonta provinziela, do che l ie unì audì la Cunferënza di servijes nunziei tl coma 1. 103)

(2) La prescrizions dl plan dla zones de pericul vel sëura la prescrizions eventueles n cuntrast dl plan cumenel.

(3) Tl cajo de cunescënzes nueves o sce l se porta pro mudazions sustanzieles dla situazions de pericul per fazion dla realisazion de lëures de prutezion nueves o per d’autra ntraunides, vëniel mudà l plan dla zones de pericul.

(4) Sce l resultea che n ntervënt cuntrastea cun l plan dla zones de pericul ne dà l'autorità cumpetënta nia ora l’autorisazion o la fërma la pruzedura d’autorisazion y aspieta la mudazion dl proiet o la realisazion de lëures de prutezion o d’autri ntervënc che garantësc n livel de segurëza adatà.

101)
L articul 56, coma 1 ie unì baratà ora nsci dal articul 15, coma 6, dla L.P. di 23 de lugio 2021, n. 5.
102)
L articul 56, coma 1/bis ie unì njuntà dal articul 15, coma 7 dla L.P. di 23 de lugio 2021, n. 5
103)
L articul 56, coma 1/ter ie unì njuntà dal articul 15, coma 7, dla L.P. di 23 de lugio 2021, n. 5.

CAPITUL IV
PLANIFICAZION DL’ATUAZION

Art. 57 (Plan de atuazion)

(1) L plan de atuazion (PdA) vën elaburà per raions mescedei nueves da destiné y per la sperses per chëles che chësta lege o l plan cumenel l vëije danora. I plans de atuazion possa unì elaburei nce per d’autra sperses. Te chësc cajo muessi unì metui ite tl plan cumenel canche i vën apurvei.

(2) Cun l plan de atuazion vëniel garantì la nuzeda y l alestimënt efizient y de cualità dla lercs publiches y privates. L plan de atuazion se basa sun la partizion giusta danter duc i sogec patrons dla imubilies nteressei di dërc de frabica sciche nce dla ublianzes a cëria dl patron o asseniater de assunzion di cosć per l’elaburazion dl plan de atuazion, per la proietazion y la realisazion dla opres de urbanisazion primera y segondera, de metuda a despusizion dla sperses relatives y dl’assunzion de na cuota di cosć dla opres che ie de bujën per lië l raion ala opres ejistëntes dedora dl raion. L plan de atuazion regulea oradechël la recupereda dla cuota dl valor njuntà de planificazion nunzieda tl articul. 19.  104)

(3) La partizion di dërc y di duvieres nunziei pra l coma 2 vën fata unfat ulache la imubilies singules nteressedes ie nluegedes, tenian cont dla sperses respetivamënter nuzedes.

(4) L plan de atuazion cuntën:

  1. na reprejentazion tla scala nia mëndra de 1:500, cun almanco chisc cuntenuc:
    1. la delimitazion dl raion, l stat de fat, la nuzeda, la planivolumetria dla frabiches ejistëntes tl raion y de chëles tl raion ntëurvia;
    2. i dac d’autëza plu mpurtanc, la opres de urbanisazion primera y segondera, i cunliamënc ala opres ejistëntes dedora dl raion, i azesc, la planivolumetria y la destinazion de nuzeda dla frabiches preududes;
    3. la despusizions tipologiches, estetiches y de costruzion n cont dla frabiches, dla lercs publiches y dl alestimënt dla sperses vërdes;
    4. la reprejentazion dla sperses destinedes al frabiché alesirà;
  2. la relazion ilustrativa dla mpustazion dl plan, cun indicazions detaliedes dla opres de urbanisazion primera y segondera che ie bele o che ie da realisé, sciche nce la indicazion de mascima dla spëisa n cont dla opres da realisé;
  3. l stat tl cataster y tl liber fundier;
  4. la normes de atuazion;
  5. na schiza per la costituzion dla cumenanza y/o per la spartizion materiela di grunc;
  6. n model tla scala nia mëndra de 1:500 o na visualisazion tridimensciunela.

(5) L plan de atuazion muessa respeté la destinazion dl raion y la spessënza de frabica stabilida tl plan cumenel. Ora che per prescrizions particuleres per raions singui possel desvië da l’autra prescrizions preududes per l raion tl plan cumenel.

(6) Cun l plan de atuazion possel unì stabilì la destanzes dla frabiches dedite tl raion, dala sëides dl raion y dala frabiches dedora dal raion. Chësta destanzes possa nce vester mëndres de chëles stabilides tl plan cumenel per l raion nteressà o per i raions che va a sëida, a cundizion che les sibe te uni cajo adatedes a seguré n balanz urbanistich y de cuntreda n relazion ala sortes di ntervënc lascei pro, tenian cont dl carater spezifich dla lueges y dla despusizion dla imubilies bele ejistëntes. L resta a uni maniera mpe l respet dla normes dl codesc zevil y di liams de nteres culturel y dla cuntreda.

(7) Sce l vën cun l plan de atuazion stabilì destanzes mëndres dala frabiches dedora dal raion de chëles stabilides tl plan cumenel per i raions che va a sëida, messerà tla pruposta dl plan de atuazion nunzià tl articul 60, coma 1, la frabiches dedora dal raion unì evidenziedes graficamënter.

(8) Pra l’apurvazion dl plan de atuazion possa l Chemun preudëi che nce i ntervënc de costruzion nueva y de restruturazion urbanistica posse unì realisei tres senialazion zertificheda de scumenciamënt d’atività (SZSA/SCIA), a cundizion che l plan cuntënie despusizions prezises n cont dla planivolumetria, dla carateristiches, dl’estetica y dla costruzion.

(9) La ncëria per la redazion de n plan de atuazion nuef per raions mescedei cun na sëuraspersa majera de 5.000 m² o per raions produtifs cun na sëuraspersa majera de 10.000 m² vën sëurandata tres cuncors de proietazion aldò dl articul 18 dla lege provinziela di 17 de dezëmber 2015, n. 16, y mudazions suzessives. Per i raions produtifs de nteres provinziel destinei al nridlamënt de na mpreja sëula ne muessel nia unì fat n cuncors de proietazion y l plan de atuazion possa unì purtà dant dal patron/dala patrona dla spersa.  105)

104)
L articul 57, coma 2, ie unì mudà nsci dal articul 20, coma 1, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17
105)
L articul 57, coma 9, ie unì ntegrà nsci dal articul 7, coma 8, dla L.P. di 16 d’agost 2022, n. 10.

Art. 58 (Plan de recupereda)

(1) Per arjonjer i obietifs nunziei tl articul 26 muessa i Chemuns lauré ora, per i zëntri storics, plans de atuazion denuminei plans de recupereda.

(2) L plan de recupereda possa mudé l orden ejistënt di loc de frabica, dla infrastrutures y dla destinazions de nuzeda.

(3) L plan de recupereda possa oradechël preudëi la demolizion de frabiches ejistëntes che ne ie nia plu cumpatibles cun i obietifs dla planificazion cumenela.

(4) Per la imubilies sometudes a liam storich y artistich ie la mesures de recupereda definedes a una cun la repartizion provinziela cumpetënta tla materia de defendura storich-artistica. I plans de recupereda per i zëntri storics ie definei do che l ie unì tëut ite l arat dla repartizion provinziela cumpetënta tla materia de defendura storich-artistica.

(5) Per variazions dl plan de recupereda, che ne reverda nia frabiches sot a defendura di bëns culturei, ne iel nia de bujën dl arat dla repartizion provinziela cumpetënta tla materia de defendura storich-artistica.

(6) Al plan de recupereda vëniel aplicà, tan inant che les ie cumpatibles, la normes preududes per l plan de atuazion.

Art. 59 (Plan de recualificazion urbanistica)

(1) Per i raions de recualificazion urbanistica nunziei tl articul 30 muessel unì njenià, tl nteres publich de miuré la cualità dl ambient y dl tiejà urbanistich, n plan de atuazion denuminà plan de recualificazion urbanistica (PRU). I ntervënc de recualificazion urbanistica possa miré a miuré la razionalisazion y la valorisazion dl patrimone de frabica ejistënt, dla lercs publiches y dla sperses vërdes y a sustenì y alesiré la regenerazion di raions bele urbanisei cun chisc fins:

  1. sustenì la readurvanza di raions bele urbanisei y fé a na moda che si trasfurmazion sibe atrativa;
  2. sustenì l nspessamënt di raions urbans;
  3. mantenì y aumenté la trajënza di ridli, sustenian la pluralità dla funzions respetives;
  4. recualifiché i cunliamënc cun l cuntest urban.

(2) L’atuazion di ntervënc preudui tl plan de recualificazion urbanistica possa unì reguleda da acurdanzes urbanistiches aldò dl articul 20.

(3) Al plan de recualificazion urbanistica vëniel aplicà, tan inant che les ie cumpatibles, la norme preududes per l plan de atuazion y l plan de recupereda.

Art. 60 (Pruzedimënt de apurvazion di plans de atuazion)

(1) La pruposta dl plan de atuazion vën adotà dala Jonta cumenela, do avëi audì la Cumiscion cumenela per l teritore y la cuntreda.

(2) La pruposta dl plan adoteda, njunteda cun la documentazion curespundënta, vën publicheda per 30 dis alalongia sun tofla de Chemun y tla Rë zivica dla Provinzia. Nchin a chësc tiermul possa i sogec nteressei prejenté al Chemun si usservazions sun la pruposta dl plan. I Chemuns vëij danora mo d’autra mesures n plu de nfurmazion y partezipazion dla populazion.

(3) L plan de atuazion vën apurvà dal Cunsëi cumenel. La delibra de apurvazion muessa mutivé l’adozion dl plan n referimënt ala usservazions prejentedes. Ti Chemuns cun plu de 10.000 abitanc ie l’apurvazion dl plan de cumpetënza dla Jonta cumenela.

(4) N ucajion dl'apurvazion dl plan possel unì fat mudazions per i fins dl respet dla despusizions de lege y de regulamentazion dla materia, o mudazions de utl per miuré la planificazion dl nridlamënt, o mudazions dla sëides dl raion per les adaté ala situazion reéla.

(5) L Chemun publichea la delibra d’apurvazion cun la njonta dla documentazion tecnica curespundënta tla Rë zivica dla Provinzia. L plan de atuazion va n forza l di do chël de si publicazion.

(6) L plan de atuazion ne ie no sometù a valutazion ambientela strategica (VAS) no a verificazion de ublianza de valutazion ambientela strategica, sce l plan cumenel ie unì sometù a VAS y sce l mostra l nluegiamënt di ntervënc y dla opres de urbanisazion nueves, la spessënza de frabica relativa, la nuzedes lascedes pro y i cuntenuc de planivolumetria, dla carateristiches y dla sort de costruzion di ntervënc, coche nce la limitazions y la cundizions de sustenibltà ambientela dla trasfurmazions preududes.

(7) La mudazions al plan de atuazion ie sometudes al medemo pruzedimënt preudù per si apurvazion. La Jonta cumenela possa apurvé la mudazions al plan de atuazion, a cundizion che la Cumiscion cumenela per l teritore y la cuntreda ebe dat si bënsté, cun duc a una, al plan nunzià dessëura.

(8) Ai plans de atuazion de cumpetënza dla Provinzia vëniel aplicà l pruzedimënt nunzià tl articul 50.

Art. 61 (Fazion di liams n previjion a na despuscion)   

(1) La prescrizions dl plan cumenel per l teritore y la cuntreda y dla planificazion atuativa che somët cërta sperses a liams tla previjion de na despuscion cun na pruibizion de frabiché che n vën a se l dé cumporta la detlarazion de utl publich.  106)

(2) La prescrizions pierd uni fazion y la sperses nteressedes giapa inò la destinazions da dant sce i ënc cumpetënc ne se à nia cruzià, tl tëmp de 10 ani dala data dl’apurvazion dl plan o dla mudazion spezifica de chësc, dl’acuisizion dla sperses nstësses o sce l Cunsëi cumenel ne à nia cunfermà cun mutivazion spezifica l mantenimënt dl utl publich.

106)
L articul 61, coma 1, ie unì mudà nsci dal articul 21, coma 1, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.

TITUL V
AUTORISAZIONS DE NTERVËNC

CAPITUL I
DESPUSIZIONS GENERELES

Art. 62 (Definizion di ntervënc de costruzion)

(1) Per i fins de chësta lege ntënden per:

  1. "ntervënc de manutenzion urdinera", i ntervënc de frabica che reverda i lëures de cumedura, renuvamënt y sostituzion dla sëurasperses dla frabiches y chëles che ie de bujën per ntegré o mantenì la efizienza di mplanc tecnics ejistënc;
  2. "ntervënc de manutenzion straurdinera ", la opres y la mudazions che ie de bujën per renuvé y baraté ora pertes nce strutureles dla frabiches, coche nce per realisé y ntegré i servijes igienich-saniteres y tecnics, for a cundizions che l ne vënie nia mudà l volum de frabica cumplessif dla frabiches y che l ne vënie fat mudazions dla destinazions de nuzeda. Tl cheder di ntervënc de manutenzion straurdinera iel nce lascià pro l fraziunamënt o l ncorpuramënt dla uniteies imubilieres cun esecuzion de opres, nce sce i cumporta la mudazion dla sëurasperses dla uniteies imubilieres singules y dla cëria urbanistica, sce l ne vën nia mudà l volum cumplessif dla frabiches y sce l vën mantenì la destinazion de nuzeda uriginela;
  3. "ntervënc de dertureda y de ressanamënt cunservatif", i ntervënc de frabica che mira a cunservé l frabicat y a seguré la funzionalità tres na lingia de lëures sistematics che, tl respet di elemënc tipologics, furmei y struturei dl frabicat nstës, n lascia nce pro la mudazion dla destinazions de nuzeda, a cundizion che chëstes sibe cumpatibles cun la carateristiches nunzies y curespuende a chëla destinazions de nuzeda che ie preududes dala planificazion cumenela. Pra chisc ntervënc toca l cunsolidamënt, la represtinazion y l renuvamënt di elemënc costitutifs dla frabica, la njonta di elemënc de elemënc leprò y di mplanc damandei dai bujëns dla nuzeda, coche nce la eliminazion de elemënc che ne passenea nia pra l frabicat;
  4. "ntervënc de restruturazion de frabica", i intervënc de trasfurmazion de frabicac tres na lingia de lëures sistematics che possa purté a n frabicat defin o n pert defrënt da chël da dant te si forma, sëuraspersa, dimenscion y sort. Pra chisc ntervënc vëniel nce ratà la represtinazion o la sostituzion de n valgun elemënc costitutifs dla frabica, si eliminazion, la mudazion y la njonta de elemënc y mplanc nueves. Tl cheder di ntervënc de restruturazion de frabica iel nce laite chëi de demolizion y recostruzion cun l medemo volum dl frabicat da dant, ora che sce l se trata mé de inuvazions che ie de bujën per l adatamënt ala normativa n cont di tremoc, coche nce de ntervënc mirei ala represtinazion de frabiches, o pertes de chëstes che ie n cajo tumedes nsëuralauter o unides zaredes ju, tres si recostruzion, a cundizion che l sibe puscibl n azerté la cunsistënza da dant. Sce l se trata de imubilies sometudes a liams de defendura storich-artistica, vel i ntervënc de demolizion y recostruzion y i ntervënc de represtinazion de frabiches tumedes nsëuralauter o zaredes ju mé coche ntervënc de restruturazion de frabica sce la forma dedoravia dla frabica vën mantenida;
  5. "ntervënc de costruzion nueva", chëi de trasfurmazion de frabica y urbanistica dl teritore che ne toma nia tla categuries descrites pra i pustoms dan chësc. A uni maniera tochel tlo leprò:
    1. la costruzion de manufac de frabica sëura o sot a tiera o l ampliamënt dla frabiches presëntes dedora dala sustanza de frabica ejistënta; per i ntervënc sun la frabiches de purtenianza restel mpe cie che ie preudù pra l numer 6);
    2. i ntervënc de urbanisazion primera y segondera realisei da sogec defrënc dal Chemun;
    3. la realiszion de infrastrutures y de mplanc, nce per servijes publics, che cumporta la trasfurmazion permanënta de fonz nia frabicà;
    4. la nstalazion de tores y pei per mplanc repititëures de radio-trasmscion per i servijes de telecomunicazion;
    5. la nstalazion de manufac lesieres, nce prefrabichei, y de strutures de ce sort che mei, sciche roulottes, camper, cëses mubiles, berches, che vën nuzei sciche abitazions, ambienc de lëur, o sciche deposic, magasins y cosses semientes, ora de chëi che mira a sodesfé bujëns mé temporeres o che ie pert de strutures rezetives alalergia per la sosta y la sojurnanza de turisć, autorisei danora dal pont de ududa urbanistich, de frabica y, sce preudù, de cuntreda;
    6. i ntervënc ala purtenienzes che la normes tecniches di strumënc urbanistics, n relazion ala zonisazion y al valor ambientel y de cuntreda dla sperses, cualifichea coche ntervënc de costruzion nueva, o che cumporta la realisazion de n volum sëura l 20 percënt, dl volum de frabica dl frabicat prinzipel;  107)
    7. la realisazion de deposic de marcanzia o de materiai, la realisazion de mplanc per ativiteies produtives alalergia, per chëles che l ie de bujën de lëures che à coche cunseguenza la trasfurmazion permanënta dl fonz nia frabicà;
  6. "ntervënc de restruturazion urbanistica", chëi che n fej per baraté ora l tiejà urbanistich-costrutif cun n auter defrënt, tres na lingia de ntervënc de costruzion sistematics, nce cun la mudazion dl dessëni di loc, di nciasamënc y dla rë de stredes.
107)
L pustom a) dl articul 62, coma 1 dl numer 6), ie unì mudà nsci dal articul 22, coma 1, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.

Art. 63 (Urganisazion di pruzedimënc aministratifs y istituzion dl Servisc Front office per la pratiches dl frabiché y dla cuntreda)

(1) I Chemuns individueia, tl cheder de si autonomia urganisativa, nce tres l dejëujamënt tla forma assozieda de servijes aldò dl articul 7 dla lege provinziela di 16 de nuvëmber 2017, n. 18, y dl articul 33 dla lege regiunela di 3 de mei 2018, n. 2, dal titul “Codesc di ënc locai dla Region autonoma Trentin-Südtirol” autonomamënter i sogec, la formes y la metodologies per l eserzize dla funzions che ti ie atribuides ti Tituli V y VI de chësta lege.

(2) I Chemuns, mët su, tl cheder de si autonomia urganisativa, l Servisc Front office per la pratiches de frabica y de cuntreda, sciche sëul pont d’azes che se cruzia de duc i raporc danter la persones privates, l’Aministrazion cumenela y, sce l ie de bujën, d’autra aministrazions che à da dì la sia n cont dl ntervënt oget de senialazion zertificheda de scumenciamënt dl’atività (SZSA/SCIA) o dla dumanda de autorisazion de cuntreda, de autorisazion de ntervënt sun bëns culturei, de autorisazion de frabiché o de autorisazion idrogeologica-forestela; Per mené chësc Servisc possa i Chemuns ënghe se mëter adum aldò dl articul 7 dla lege provinziela di 16 de nuvëmber 2017, n. 18, y dl articul 33 dla lege regiunela di 3 de mei 2018, n. 2, dal titul “Codesc di ënc locai dla Region autonoma Trentin-Südtirol”.

(3) L Servisc Front office se cruzia tl particuler:

  1. de tò ite la SZSA/SCIA, la dumandes per pudëi dé ora l’autorisazion de cuntreda, l’autorisazion idrogeologica-forestela y l’autorisazion de frabiché, la comunicazions nunziedes tl articul 73, la senialazion zertificheda per l’agibltà nunzieda tl articul 82, y la documentazion curespundënta, o uni auter at de apurvazion, cochemei denuminà, che ie de bujën n basa a chësta lege, la documentazion relativa ai arac y ala autorisazions tl ciamp de defendura di bëns culturei sometui a scunanza storich-artistica coche nce duta la documentazion data ite dala mpreja de costruzion, dal damandant/dala damandanta y dal tecnich/dala tecnica n cont di elemënc struturei dla frabiches coche nce di inuemes dla persones da autorisé al azes ala pratica de frabica digitela;
  2. de mëter n droa, ti ciamps nunziei pra l pustom a), i pruvedimënc n cont dl azes a documënc aministratifs, a bën de duc chëi n ëssa nteres aldò di articuli 24 y suzessives dla lege provinziela di 22 d’utober 1993, n. 17, y mudazions suzessives;
  3. de dé ju o mandé l’autorisazion de cuntreda, l’autorisazion idrogeologica-forestela, l’autorisazion de frabiché o l pruvedimënt sostitutif aldò dl articul 18 dla lege provinziela di 22 d’utober 1993, n. 17, y mudazions suzessives, coche nce la zertificazions che atestea la prescrizions normatives y i pruvedimënc a carater urbanistich, ambientel y de cuntreda, de frabica y de uni autra sort, che ie de relevanza per i ntervënc de trasfurmazion de frabica dl teritore, tlo leprò nce l zertificat de destinazion urbanistica nunzià tl articul 83;
  4. de cunsië danora y de dé ora la zertificazion preventiva sun l’ejistënza y sun la cualità de liams nunziei tl articul 64.

(4) Per i fins dla SZSA/SCIA, dl’autorisazion de cuntreda y dl’autorisazion de frabiché, sciche nce per i ntervënc d’atività de frabiché liedia nunzieda tl articul 71, coma 1, tol l Chemun ite, tl cajo che chisc documënc ne fosse mo nia unic njuntei dal damandant/dala damandanta, nce tres l pruzedimënt nunzià tl articul 18 dla lege provinziela di 22 d’utober 1993, n. 17, y mudazions suzessives, uni detlarazion, arat, autorisazion, nulla osta y at d’apurvazion, cochemei denuminà, de cumpetënza de aministrazions publiches y de gestëures de servijes publics, che ie de bujën per la realisazion dl ntervënt de trasfurmazion dl teritore, tl cajo che l ne posse nia unì sostituì da n’autozertificazion o zertificazion aldò dla lege.

(5) Cun cuntrat de cumpartizion vëniel definì l profil prufesciunel dl respunsabl/dla respunsabla dl Front office per la pratiches de frabica y de cuntreda y l tratamënt economich curespundënt. Te uni cajo muessa l respunsabl/la respunsabla dl Front office per pudëi avëi azes al profil per la pratiches de frabica y de cuntreda avëi cumpletà positivamënter n curs de cualificazion definì dal'aministrazion provinziela y urganisà da chësta o da terzi de na dureda de nia manco de 100 ëura. I Chemuns numinea l respunsabl/la respunsabla dl Front office per la pratiches de frabica y de cuntreda, che à i recuisic nunziei dessëura y che fej da respunsabl/respunsabla dl pruzedimënt per l’istrutoria dla comunicazions, senialazions y istanzes de cumpetënza dl Front office, sce l/la ne deleghea nia l’istrutoria a d’autri/d’autra culaburadëures dl Front office. Sce l ëssa da mancë personal cualificà aldò de chësc coma possa l Chemun nciarië n tecnich/na tecnica che ne fej nia pert dl’aministrazion, che ti sibe de sustëni al respunsabl/ala respunsabla dl pruzedimënt.  108)

(6) La Jonta provinziela dà dant, a una cun l Cunsëi di Chemuns, i cuntenuc y i modiei unifichei per la dumandes de autorisazion de cuntreda y de autorisazion de frabiché, per la senialazion zertificheda de scumenciamënt d’atività (SZSA/SCIA), per la comunicazion de scumenciamënt di lëures cunfermeda (CSLC/CILA) y per la senialazion zertificheda per l’agibltà.  109)

108)
L articul 63, coma 5, ie unì mudà nsci dal articul 15, coma 9, dla L.P. di 23 de lugio 2021, n. 5.
109)
L articul 63, coma 6, ie unì mudà nsci dal articul 4, coma 7, dla L.P. di 10 de jené 2022, n. 1.

Art. 64 (Cunsulënza danora y zertificazion preventiva sun l’ejistënza y sun la cualità di liams)

(1) L patron/La patrona dla imubilia o chiche à l dërt de prejenté dumanda de autorisazion de cuntreda, de autorisazion idrogeologich-forestela, de autorisazion de frabiché, dla SZSA/SCIA o dla CSLC/CILA, possa damandé danora al Chemun na zertificazion sun la ejistënza y sun la cualità de duc i liams che nteressea la spersa che ie oget de ntervënt; chësta spersa muessa vester da individué tla documentazion njunteda ala dumanda. La zertificazion cuntën oradechël la indicazion dla normativa n cont dla cuntreda y dl’urbanistica n forza per chëla spersa y che ie de relevanza per i fins dl frabiché.

(2) L soget nunzià tl coma 1 possa oradechël damandé al Chemun de dé na cunsulënza danora sun l proiet che l uel prejenté, per verifiché sce la cundizions y i recuisic damandei dala lege o da ac aministratifs de cuntenut generel ie respetei y sce la documentazion che l uel njunté ie cumpleta.

(3) L Chemun se cruzia tl tëmp de 30 dis de fé la cunsulënza danora y de dé ora la zertificazion preventiva.

(4) La zertificazion preventiva à fazion de dërt nchin a na mudazion eventuela di liams.

(5) Sce la cunsulënza danora vën fata n basa a n proiet prejentà vëniel scrit dessot l’atestazion dl’ejaminazion fata cun na indicazion curta di resultac; i documënc dl proiet possa unì adurvei per jì inant cun l pruzedimënt unfat ciun che fova l resultat.

CAPITUL II
AUTORISAZION DE CUNTREDA

Art. 65 (Autorisazion de cuntreda)

(1) L'autorizsazion de cuntreda vel per l tëmp de fazion de dërt dl’autorisazion nunzieda tl articul 75. Sce l’autorisazion vën data ora cun referimënt a n ntervënt nia sometù a autorisazion, velela per n tëmp de 5 ani y canche chësc tëmp ie passà muessa l jì inant dl proiet unì autorisà da nuef.

(2) L’autorisazion possa unì sometuda ala usservanza de prescrizions particuleres o al’esecuzion de ntervënc sostitutifs o cumpensatifs.

(3) L’autorisazion possa oradechël unì sometuda al paiamënt de na cauzion tla mesura proporziuneda ala sort dl ntervënt autorisà y di ntervënc sostitutifs o cumpensatifs eventualmënter damandei, sciche nce al’entità dl dann che ti pudëssa unì fat ala cuntreda. La cauzion muessa unì paieda dan l scumenciamënt di lëures. Sce l ie preudù per i lëures da dejëujer na chëuta provinziela da paië aldò dla lege, possel, mpede la cauzion, unì tenì ite na pert dla chëuta curespundënta ala soma dla cauzion nstëssa. Tl cajo de trasgrescion vën la cauzion adurveda per l'esecuzion d'ufize di lëures scric dant, sce l soget respunsabl dla viulazion ne se à nia cruzià nchin tl tëmp dat dant. La cauzion vën deslieda tl tëmp de 30 dis da canche l ie unì dat la comunicazion dla cuntlujion dl ntervënt oget de autorisazion.

Art. 66 (Ntervënc y ativiteies zënza ublianza de autorisazion de cuntreda)     delibera sentenza

(1) L ne ie nia sometù a autorisazion de cuntreda i ntervënc y l’ativiteies che ne muda nia l stat dla lueges y l cialé ora dla frabiches, sciche nce i ntervënc y l’ativiteies cumpededes su tla njonta A de chësta lege. L resta mpe la prescrizions de nuzeda spezifiches dates dant cun referimënt ai bëns de cuntreda nunziei tl articul 11. La Jonta provinziela possa spezifiché i ntervënc y l’ativiteies nunziedes tla njonta A n cunformità cun l decret dl Presidënt dla Republica di 13 de fauré 2017, n, 31, y mudazions suzessives.

(2) L resta a uni moda mpe la ublianza de autorisazion aldò dla normes provinzieles tla materia di bòsc, defendura dl ambient y defendura di bëns culturei y per ntervënc y ativiteies che reverda sortes y habitac starvardei aldò dla lege provinziela di 12 de mei 2010, n. 6, y mudazions suzessives.

(3) Rëies de prutezion contra la tampesta, plohes y rëies de prutezion per cultures agricules possa unì metudes su zënza autorisazion de cuntreda. La Jonta provinziela, do avëi tëut ite arac scric avan tenì cont dl bujën dl’agricultura y dla defendura dla cuntreda, dezid ciuni che ie i culëures lascei pro sciche nce la destanzes dla rëies de prutezion contra la tampesta, la plohes y la rëies de prutezion per cultures agricules da infrastrutures publiches. L cunsëi cumenel possa determiné raions ulache ulache iel ie pruibì, pervia dla defendura dl cialé ora dla cuntreda, mëter su rëies contra la tampesta, plohes y rëies de prutezion per cultures agricules. Sce l vën stipulà na poliza d’assegurazion aposta contra danns da tampesta ie l Chemun ublià a paië al cultivadëur per i raions cultivei sometui ala pruibizion, per dut l tëmp che la pruibizion dura na ndenisazion anuela. Do avëi audì l Cunsëi di Chemuns y la urganisazion di cultivadëures plu reprejentativa a livel provinziel, determinea la Jonta provinziela cun delibra i criteres y l amudlé dla ndenisazion.

massimeBeschluss vom 16. März 2021, Nr. 259 - Richtlinien für Werbe- und Informationsmittel, für die keine landschaftsrechtliche Genehmigung erforderlich ist
massimeBeschluss vom 6. Oktober 2020, Nr. 761 - Festlegung der zulässigen Farben von Hagelnetzen, Kulturschutzfolien und Kulturschutznetzen

Art. 67 (Cumpetënza per dé l’autorisazion de cuntreda)

(1) L’autorisazion de cuntreda per l’atività y i ntervënc cumpedei su tla njonta B de chësta lege vën data dal diretëur/dala diretëura dla repartizion provinziela cumpetënta tl ciamp de natura, cuntreda y svilup dl teritore.

(2) Per i ntervënc che ne ie nia cumpedei su tla njonta B vën la cumpetënza de pudëi dé l’autorisazion delegheda ai Chemuns.

(3) Tl zënter frabicà aldò dl articul 12 dla lege provinziela di 15 d’auril 1991, n. 10, y mudazions suzessives, ie l taië lëns te chisc caji sometù al’autorisazion de cuntreda dl Chemun:

  1. per lëns singui che à arjont n’autëza majera de 20 metri o n diameter dla pura a 1,30 metri dal fonz majera de 50 zentimetri, ora che i lëns da fruc da os y da nujel;
  2. ti caji preudui dai regulamënc cumenei dl vërt. 110)
110)
L articul 67, coma 3 ie unì njuntà dal articul 23, coma 1, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.

Art. 68 (Pruzedimënt per dé l’autorisazion de cuntreda de cumpetënza dl Chemun)    delibera sentenza

(1) L’autorisazions de cuntreda de cumpetënza dl Chemun vën dates dal Ambolt/dal’Ambolta, do che l ie unì tëut ite l arat de ublianza de na cumiscion metuda adum dala persones espertes nunziedes tl articul 4, coma 2, pustoms a), b) y e). L funziunamënt de chësta cumiscion ie reguleda dal regulamënt dl frabiché cumenel. 111)

(1/bis) L Ambolt/L’Ambolta à l dërt de unì audì/audida dala cumiscion nunzieda tl coma 1 n cont dl proiet n cuestion.  112)

(2) Sce la cumiscion nunzieda tl coma 1 ne dà nia l arat tl tëmp de 40 dis dala dumanda curespundënta possa l Ambolt/l’Ambolta jì inant ndependëntmënter dal arat.

(3) L Ambolt/L’Ambolta dezid definitivamënter n cont dla dumanda tl tëmp de 20 dis da canche l/la à giapà l arat y a uni maniera tl tëmp de 60 dis da canche l/la à giapà la dumanda.

(4) Tl cajo che la cumiscion o l espert/la esperta ebe senialà bujëns de istrutoria o la mpuscibltà, gaujeda dala sort dl afar o per gauja de forza plu auta, de respeté i tëmps preudui ti comes da dant, scumëncia chisc tëmps inò a pië via da nuef, mé per n sëul iede, dal mumënt dla rezevuda, da pert dl organ nstës dla nfurmazions o di documënc damandei, o da si prima destumeda, o dala data dla fin dla gaujes de forza plu auta.

(5) Ora che sce l damandant/la damandanta ne detlarea nia zeche d’auter, vel la dumanda de autorisazion de cuntreda sciche comunicazion de scumenciamënt di lëures cunfermeda nunzieda tl articul 73 o sciche senialazion zertificheda de scumenciamënt dl’atività nunzieda tl articul 74, sce la ie cunfermeda o zertificheda sciche l toca y sce l ie unì njuntà la documentazion respetivamënter preududa.

massimeBeschluss vom 24. August 2021, Nr. 743 - Vergütungen für die Mitglieder der Gemeindekommission für Raum und Landschaft
massimeCorte Costituzionale - ordinanza del 14 aprile 2021, n. 85 - Umwelt - Erweiterung des Volumens von Gebäuden für Wohnzwecke oder für Ferien sowie Urlaub auf dem Bauernhof - Vereinfachte Annahme von Varianten des Gemeindeplans für das Gebiet und die Landschaft in Bezug auf Landschaftsgüter von besonderem Wert - Teilnahme des Bürgermeisters an den dazu berufenen Kommissionen sich in Verfahren zur Erteilung der Genehmigung der kommunalen und landesrechtlichen Zuständigkeit äußern - unerlaubte Eingriffe in das Landschaftsvermögen - Unmöglichkeit der Wiederherstellung der Orte - Durchführung gleichwertiger kompensatorischer Eingriffe und/oder Zahlung einer Geldbuße durch den Mißbrauchsverursacher - Erlöschen von der Verzichtsprozess
111)
L articul 68, coma 1, ie unì mudà nsci dal articul 24, coma 1, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
112)
L articul 68, bis, coma 1 ie unì njuntà dal articul 24, coma 2, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17, y dadedò baratà ora nsci dal articul 16, coma 1, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.

Art. 69 (Pruzedimënt per dé l’autorisazion de cuntreda de cumpetënza dla Provinzia)     delibera sentenza

(1) L’autorisazions de cuntreda de cumpetënza dla Provinzia vën dates dal diretëur/dala diretëura dla repartizion provinziela cumpetënta tla materia de natura, cuntreda y svilup dl teritore, do che l/la à tëut ite l arat de na cumiscion metuda adum da n reprejentant tecnich/na reprejentanta tecnica dl Chemun teritorielmënter nteressà y dai cumpunënc/dala cumpunëntes dla Cumiscion provinziela nunzieda tl articul 3, coma 1, pustoms a), b), c) y d). L Ambolt/L’Ambolta à l dërt de unì audì/audida dala cumiscion n cont dl proiet n cuestion.  113)

(2) Cun regulamënt d’esecuzion, che vën apurvà a una cun l Cunsëi di Chemuns, vëniel definì i ntervënc per chëi che l ne ie nia de bujën de tò ite l arat dla cumiscion nunzieda tl coma 1.  114)

(3) Per dé ora l’autorisazion de cuntreda de cumpetënza dla Provinzia vëniel aplicà, tan inant che l ie cumpatibl, l medemo pruzedimënt preudù per l’autorisazion de cuntreda de cumpetënza dl Chemun.

(4) Per l fin de dé ora l’autorisazion de cuntreda per i ntervënc nunziei tl articul 32, coma 4, dla lege provinziela di 21 d’utober 1996, n. 21, y mudazions suzessives, y de chëi nunziei tl articul 8, comes 1 y 2, dla lege provinziela di 12 de lugio 1975, n. 35, y mudazions suzessives, sometui al arat tecnich-economich dla cumiscion tecnica nunzieda tl articul 2 dla lege provinziela di 19 de nuvember 1993, n. 23, y mudazions suzessives, vën la medema cumiscion ntegreda da n funzioner/na funzionera dla repartizion provinziela cumpetënta tla materia de natura, cuntreda y svilup dl teritore, de chëla che la valutazion positiva remplazea l’autorisazion de cuntreda, a cundizion che l funzioner/la funzionera ne se nuze nia dla facultà de mandé l proiet ala cumiscion nunzieda tl coma 1 de chësc articul, acioche chësta debe n arat lient.  115)

massimeCorte Costituzionale - ordinanza del 14 aprile 2021, n. 85 - Umwelt - Erweiterung des Volumens von Gebäuden für Wohnzwecke oder für Ferien sowie Urlaub auf dem Bauernhof - Vereinfachte Annahme von Varianten des Gemeindeplans für das Gebiet und die Landschaft in Bezug auf Landschaftsgüter von besonderem Wert - Teilnahme des Bürgermeisters an den dazu berufenen Kommissionen sich in Verfahren zur Erteilung der Genehmigung der kommunalen und landesrechtlichen Zuständigkeit äußern - unerlaubte Eingriffe in das Landschaftsvermögen - Unmöglichkeit der Wiederherstellung der Orte - Durchführung gleichwertiger kompensatorischer Eingriffe und/oder Zahlung einer Geldbuße durch den Mißbrauchsverursacher - Erlöschen von der Verzichtsprozess
113)
L articul 69, coma 1, ie unì baratà ora n iede dal articul 25, coma 1, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17, y dadedò abrogà dal articul 17, coma 1, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.
114)
Cëla nce l D.P.P. di 30 de jené 2020, n. 8.
115)
L articul 69, coma 4 ie unì njuntà dal articul 25, coma 2, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17, y dadedò baratà ora nsci dal articul 18, coma 1, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.

CAPITUL III
AUTORISAZIONS PER L FRABICHÉ

Art. 70 (Atività dl’aministrazions publiches)

(1) Ora che per cie che ie preudù dai comes tlo dedò ne vëniel nia aplicà la despusizions de chësc capitul per:

  1. i ntervënc y i programs de ntervënt publics o de nteres publich, da realisé cun l’apurvazion dl Chemun nteressà do n’acurdanza de program, aldò dl articul 39 dla lege regiunela di 3 de mei 2018, n. 2, sce l’acurdanza nstëssa cuntën i elemënc costitutifs dl’autorisazion curespundënta;
  2. i ntervënc di Chemuns aurvei dal organ cumenel cumpetënt aldò dl articul 27 dl decret legislatif di 18 d’auril 2016, n. 50, y mudazions suzessives, de chëi che la cunformità urbanistica ie unida detlareda cun pruvedimënt dl Ambolt/dla Ambolta;
  3. i ntervënc de nteres sëuracumenel o provinziel, do che l ie unì azertà si cunformità ala normes y ala prescrizions urbanistiches avan audì l Chemun nteressà; la cunformità di proiec al plan per l teritore y la cuntreda dl Chemun teritorielmënter cumpetënt y a chësta lege vën azerteda dal diretëur/dala diretëura dla repartizion provinziela competënta tla materia de natura, cuntreda y svilup dl teritore, do avëi audì l Ambolt cumpetënt/l’Ambolta cumpetënta aldò dl teritore, che muessa comuniché si arat tl tëmp de destumeda de 60 dis; n mancianza de chësc arat vën l’apurvazion rateda data. Tl cajo che l ie de bujën dl’autorisazion de cuntreda vën chësta data ora dal’autorità provinziela cumpetënta. Sce i ntervënc se damanda na mudazion di strumënc de planificazion cumenela, vëniel cun l’apurvazion dl proiet dla Jonta provinziela ratà apurvà nce la mudazion, a cundizion che l Chemun sibe unì tëut ite tl pruzedimënt d’apurvazion dl proiet aldò dl articul 18 dla lege provinziela di 22 d’utober 1993, n. 17, y mudazions suzessives, y che l sibe oradechël garantì la despunibltà dla sperses; 116)
  4. i ntervënc dla Provinzia y dl Chemun che reverda la manutenzion urdinera y straurdinera de frabiches, atrezatures, mplanc, opres idrauliches, stredes y troies, sperses da parché y vërt coche nce i ntervënc fac aldò dl articul 32, coma 4, dla lege provinziela di 21 d’utober 1996, n. 21, y mudazions suzessives. L Chemun nteressà vën nfurmà danora per scrit;
  5. i ntervënc preudui tl proiet d’esecuzion prejentà dal uperadëur economich che à giapà l agiudicamënt per n cuntrat, dat aldò dla pruzedures nunziedes tla pert IV, titul I, dl decret legislatif di 18 d’auril 2016, n. 50, y mudazions suzessives;
  6. i ntervënc de prim aiut tl cajo de desgrazies publiches y i lëures de prevenzion de prëscia.

(2) Cun l’apurvazion dl proiet de fatibltà tecnica y economica o dl proiet definitif de lëures publics o de utl publich da pert dl Cunsëi cumenel vëniel, sce l ie de bujën, nce apurvà la varianta al plan cumenel.

(3) La data dl scumenciamënt efetif di lëures nunziei tl coma 1 muessa unì comunicheda al Chemun tla manieres aldò dl articul 74.

(4) Per la frabiches publiches dla Provinzia y dl Chemun iel assé sce l vën prejentà, mpede la senialazion zertificheda per l’agibltà nunzieda tl articul 82, l zertificat de culaudamënt o d’esecuzion regulera di lëures o l verbal nunzià tl articul 52 dla lege provinziela di 17 de dezëmber 2015, n. 16, cun leprò la zertificazions n cont di mplanc per servijes y di mplanc tecnics. 117)

116)
L pustom c) dl articul 70, coma 1, ie unì baratà ora n iede dal articul 26, coma 1, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17, y dadedò mudà nsci dal articul 19, coma 1, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.
117)
L articul 70, coma 4, ie unì mudà nsci dal articul 20, coma 1, dla L.P. di 9 de lugio 2019, n. 3.

Art. 71 (Ntervënc liedesc)

(1) I ntervënc cumpedei su tla njonta C possa unì dejëuc zënza autorisazion de frabiché. La Jonta provinziela possa spezifiché i ntervënc y l’ativiteies nunziedes tla njonta C a una cun l decret dl Presidënt dla Republica di 13 de fauré 2017, n. 31, y mudazions suzessives.

(2) I ntervënc muessa a uni maniera jì a una cun la prescrizions cuntenides ti strumënc de planificazion urbanistica generei y de atuazion dl Chemun y ti plans de setor. I ntervënc muessa oradechël respeté i liams ejistënc sun l teritore nteressà. L resta mpe la prescrizions dl’autra normatives de setor che à fazion sun l regulamënt dl'atività de trasfurmazion dl teritore.

Art. 72 (Ntervënc per chëi che l ie de bujën na senialazion zertificheda de scumenciamënt dl’atività, n‘autorisazion de frabiché y na comunicazion de scumenciamënt di lëures cunfermeda)

(1) Sometui a autorisazion de frabiché ie i ntervënc cumpedei su tla njonta D.

(2) Sometui a senialazion zertificheda de scumenciamënt atività (SZSA/SCIA) ie duc i ntervënc cumpedei su tla njonta E.

(3) I ntervënc che ne ie nia cumpedei su tla njontes C, D y E possa unì realisei sun prejentazion de na comunicazion de scumenciamënt di lëures cunfermeda (CSLC/CILA).

(3/bis) N desvieda dai comes dan chësc possa i ntervënc che toma tl cheder d’aplicazion dl articul 119, coma 13/ter, dl decret lege di 19 de mei 2020, n. 34, mudà cun la mudazions dla lege di 17 de lugio 2020, n. 77, y mudazions suzessives, unì realisei cun la comunicazion de scumenciamënt di lëures cunfermeda (CSLC/CILA) tl respet dla cundizions y di termins preudui dal articul 119 niunzià. 118)

118)
L articul 72, coma 3/bis, ie unì njuntà dal articul 4, coma 8, dla L.P. di 10 de jené 2022, n. 1.

Art. 73 (Regulamënt dla comunicazion de scumenciamënt di lëures cunfermeda)

(1) Pra duc i ntervënc sometui ala comunicazion de scumenciamënt di lëures cunfermeda (CSLC/CILA) muessel unì respetà la normatives de d’autri setores che à fazion sun la regulamentazion dl’atività de trasfurmazion dl teritore, nce chëles che vëij danora l tò ite arac, ac de apurvazion, nulla osta y autorisazions cochemei denuminedes; oradechël muessel unì ademplì la ublianzes fischeles y tributeres eventueles preududes aldò dla lege, tlo leprò nce i ac de ajurnamënt dla iscrizion tl cataster.

(2) La comunicazion de scumenciamënt di lëures ie cunfermeda da n tecnich abilitatà/na tecnica abiliteda, che cunfermea, sot a si respunsabltà, che i lëures curespuend ai strumënc de planificazion apurvei y al regulamënt dl frabiché n forza, che i ie cumpatibli cun la normativa y che i ne nteressea nia la pertes strutureles dla frabica; la comunicazion cuntën, oradechël, i dac d’identificazion dla mpreja a chëla che n uel ti sëurandé la realisazion di lëures.

(3) Sce l muessa per l ntervënt unì tëut ite ac de apurvazion, cochemei denuminei, o arac da d’autri ufizies y aministrazions, va l Chemun, do avëi giapà la comunicazion, inant aldò dl articul 18 dla lege provinziela di 22 d’utober 1993, n. 17, y mudazions suzessives, nfurman debota l nteressà/la nteresseda. L ntervënt possa permò unì fat canche duc i ac ie unic dac ora, cossa de chëla che l Chemun nfurmea l nteressà/la nteresseda.

(4) L diretëur/La diretëura di lëures, sce preudù, o l nteressà nstës/la nteresseda nstëssa zertifichea o autozertifichea i ntervënc nunziei te chësc articul, acioche l ti posse unì comunicà a terzi che i lëures ie unic fac.

(5) Sce l vën, per i ntervënc sometui a CSLC/CILA, njuntà tla comunicazion dla fin di lëures nce la documentazion scrita dant per la mudazion tl cataster, la mëina l Chemun riesc inant ai ufizies cumpetënc.

Art. 74 (Despusizions n cumenanza sun la senialazion zertificheda de scumenciamënt atività y sun l’autorisazion de frabiché)

(1) Sciche autorisazions de ntervënt vel la senialazion zertificheda de scumenciamënt atività (SZSA/SCIA) y l’autorisazion de frabiché.

(2) Pra la realisazion di ntervënc sometui a autorisazion muessel unì zedù debant chëla sperses che ie de bujën per la opres de urbanisazion primera.

(3) Pra i ntervënc che ie oget dl’autorisazion muessel unì respetà la prescrizions cuntenides ti strumënc de planificazion respetifs apurvei y delibrei. Oradechël muessa i ntervënc nce respeté i liams ejistënc sun l teritore nteressà.

(4) L’autorisazion vën mé data y vel mé sce l ie la opres de urbanisazion primera o sce l Chemun vëij danora che les vënie realiseda ti trëi ani che vën o sce i sogec nteressei se mpeniea de les realisé adum cun l ntervënt che oget dl’autorisazion.

(5) L’autorisazions nunziedes tl coma 1 possa unì trasferides, adum cun la imubilia, ai erps/ala erpes o a d’autri sogec suzessëures de dërt. Les ne à deguna fazion sun l dërt de proprietà o sun d’autri dërc liei ala imubilies realisedes n basa al’autorisazions nstësses y les ne cumporta deguna limitazions di dërc de terzi.

(6) Do che l Chemun à giapà la dumanda per l’autorisazion de frabiché o la SZSA/SCIA verificheiel si cumpletëza furmela. Sce l unissa azertà che la dumanda d’autorisazion o i documënc tecnich-aministratifs ne fossa nia cumplec o che l fossa vel fai, suspëndë l Chemun l tiermul per la cuntlujion dl pruzedimënt aministratif y nvieia l nteressà/la nteresseda a se cruzië de mëter a post o cumedé la dumanda y i documënc te n tëmp nia plu lonch de 30 dis; do che chësc tëmp ie passà zënza che l fossa suzedù velch, vëniel detlarà che la dumanda de frabiché ne possa nia unida tëuta su; tl cajo cuntrer pëia l tiermul per la cuntlujion dl pruzedimënt via da nuef dala prejentazion dla documentazion damandeda. Sce l vën azertà che la SZSA/SCIA y la documentazion tecnich-aministrativa scrita dant ne ie nia cumpleta o che la ie faleda ne daussa l’atività nia unì dejëuta; l Chemun va inant aldò dla despusizions dl articul 77, coma 5. 119)

(7) Tl cajo che l ntervënt ie sometù a valutazion ambientela strategica o a valutazion de fazion ambientela ti comunichea l Chemun al nteressà/ala nteresseda che l pruzedimënt vën fermà o che la SZSA/SCIA ne à deguna fazion nchin che l giapa l resultat positif dla valutazion. 120)

(8) L nteressà/La nteresseda possa, te uni fasa dl pruzedimënt, tré zeruch la dumanda d’autorisazion de frabiché o la SZSA/SCIA y, te chësc cajo, se cruzia l Chemun dla retuda dla chëuta de ntervënt eventualmënter paieda.

(9) I dac dl’autorisazion de frabiché o dla SZSA/SCIA ie scric sun la tofla metuda ora pra l cantier, aldò dla manieres stabilides dal regulamënt cumenel dl frabiché.

119)
L articul 74, coma 6, ie unì baratà ora nsci dal articul 20, coma 1, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.
120)
L articul 74, coma 7, ie unì mudà nsci dal articul 20, coma 2, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15, y dadedò baratà ora nsci dal articul 15, coma 10 dla L.P. di 23 de lugio 2021, n. 5.

Art. 75 (Dureda y destumeda dl’autorisazions)

(1) Tl’autorisazion de frabiché iel scrit i tiermui de scumenciamënt y de cuntlujion di lëures.

(2) Tl’autorisazion de frabiché ne daussa l tiermul per l scumenciamënt di lëures nia vester plu lonch de n ann da canche l ie unì dat l’autorisazion; chël de cuntlujion di lëures, nchin chël che la frabica muessa vester agibla, ne daussa nia superé 3 ani dal scumenciamënt di lëures. Sce chisc tiermui passa via zënza che chësc fossa unit a se l dé destoma l’autorisazion de dërt per la pert nia fata, ora che sce l vën damandà, dan la destumeda, n slungiamënt. L slungiamënt possa unì cunzedù, cun pruvedimënt mutivà, per fac che se à purtà pro y che ne depënd nia dala ulentà dl tituler/dla titulera dl’autorisazion, o n cunscidrazion dl gran lëur da realisé per la frabica pervia de si carateristiches tecnich-costrutives particuleres, o per deficulteies tecniches y d’esecuzion che ie unides a se l dé do l scumenciamënt di lëuers, o sce l se trata de frabiches de nteres publich defrëntes da chëles nunziedes tl articul 70, coma 1, de chëles che l finanziamënt ie preudù te de plu eserzizies finanzieres. Sce l vën damandà cuntribuc publics per la realisazion dla costruzion, à l tituler/la titulera dl’autorisazion l dërt de giapé n slungiamënt dl tiermul per l scumenciamënt di lëures nchin a 6 mënsc do che l cuntribut ie unì cunzedù y i lëures muessa unì finei nchin 3 ani do che chësc cuntribut ie unì cunzedù. I arac che ie de bujën per giapé l’autorisazion de frabiché vel inant. L tituler/La titulera dl’autorisazion de frabiché muessa nfurmé l Chemun per scrit sibe che l/la à fat dumanda de cuntribut sibe che l/la à giapà l cuntribut.  121)

(3) Per duta l’autorisazions vën l slungiamënt di tiermui per l scumenciamënt o la cuntlujion di lëures a uni moda cunzedù, sce i lëures tuchei dal’autorisazion de frabiché ne possa nia unì scumencei o finei per gauja de scumenciadives dl’Aministrazion o dl'autorità giudiziera che resultea dadedò zënza fundamënta.

(4) Tl’autorisazion de frabiché ie la realisazion dla pert dl ntervënt nia fineda nchin al tiermul dat dant sometuda ala relasceda de n’autorisazion nueva per i lëures che ie mo da fé. L vën oradechël nce fat, sce de bujën, mo n iede na calculazion dla chëuta de ntervënt. L’autorisazion de frabiché nueva muessa unì damandeda nchin al tiermul adatà dat dant dal Chemun, che ne daussa nia vester plu lonch de 120 dis, scenó val n forza la fazions nunziedes tl articul 88, coma 10.

(5) La SZSA/SCIA vel per n tëmp de al plu trëi ani dal di che la vën prejenteda. Per la realisazion dla pert nia fineda nchin a chësc tiermul dl ntervënt muessel unì fat na senialazion nueva. Chësta senialazion muessa unì prejenteda tl tëmp adatà stabilì dal Chemun, che ne daussa nia vester plu lonch de 120 dis, scenó val n forza la fazions nunziedes tl articul 91, coma 5.

(6) L’autorisazion giapeda sciche autorisazion de frabiché o sciche SZSA/SCIA destoma cun la jita n forza de previjions urbanistiches che cuntrastea limpea, ora che sce i lëures ie bele unic scumencei y sce i vën finei nchin al tiermul preudù dala despusizions de referimënt.

(7) Tl tëmp danter l’elaburazion di strumënc de planificazion cumenela y si apurvazion definitiva possa l Chemun, cun pruvedimënt mutivà che ie da mandé al nteressà/ala nteresseda, dé l orden de suspënder la realisazion di ntervënc che à de bujën de n’autorisazion sce i ie de rëm per l’atuazion di strumënc de planificazion cumenela nunziei dessëura o sce i purtëssa pro a i fé plu cëres. L resta mpe la ublianza de ndenisazion ti cunfronc dl nteressà/dla nteresseda che se à cumpurtà n bona fidanza. L paiamënt dla ndenisazion va a cëria dl’aministrazion publica de chëla che la suspension va a bën.

(8) La data dl scumenciamënt efetif di lëures, cun la indicazion dla mpreja a chëla che n uel ti sëurandé i lëures, ti vën comunicheda al Chemun dal diretëur/dala diretëura di lëures.

121)
L articul 75, coma 2, ie unì mudà nsci dal articul 27, coma 1, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.

Art. 76 (Pruzedimënt per l’autorisazion de frabiché)

(1) L respunsabl/La respunsabla dl pruzedimënt se cruzia dla istrutoria dla dumanda d’autorisazion de frabiché y tol ite i arac scric dant dai ufizies cumenei. Sce l ie de bujën per dé l’autorisazion de frabiché de de plu arac, ntendudes, acurdanzes, nulla osta o d’autri ac de apurvazion, cochemei denuminei, da pert de aministrazions defrëntes, i tol l respunsabl/la respunsabla ite tres n pruzedimënt aldò dl articul 18 dla lege provinziela di 22 d’utober 1993, n. 17, y mudazions suzessives. L resta mpe la despusizions tl ciamp dla zertificazion sostitutiva aldò dla lege.

(2) Ti caji preudui dal regulamënt dl frabiché cumenel o sun dumanda dl Ambolt/dl’Ambolta manda l respunsabl/la respunsabla dl pruzedimënt la dumanda de autorisazion de frabiché ala Cumiscion cumenela per l teritore y la cuntreda, che porta a esprescion si minonga cun n arat nia lient tl tëmp de 45 dis dala prejentazion dla dumanda al Chemun. L respunsabl/La respunsabla dl pruzedimënt o, sce nciarià/nciarieda, l tecnich/la tecnica de chemun, à la funzion de reladëur/reladëura zënza l dërt de stima tla Cumiscion.

(3) Sce l respunsabl/la respunsabla dl pruzedimënt ie dla minonga, ënghe sun la fundamënta de n arat danora dla Cumiscion cumenela per l teritore y la cuntreda, che l sibe, per dé l’autorisazion de frabiché, de bujën de fé de pitla mudazions al proiet uriginel possel/possela damandé chësta mudazions dajan sëura la rejons. L nteressà/La nteresseda dij la sia sun la dumanda de mudazion y l/la à da ntegré la documentazion ti 20 dis che vën. Tres la dumanda de mudazion nunzieda te chësc coma vëniel suspendù l tiermul per la furmazion dl’apurvazion chieta, ma a uni moda nia plu giut di 20 dis asseniei al nteressà/ala nteresseda.

(4) Restan mpe cie che ie preudù dal articul 18 dla lege provinziela di 22 d’utober 1993, n. 17, y mudazions suzessives, y dal coma 3 de chësc articul, formulea l respunsabl/la respunsabla dl pruzedimënt la pruposta finaliseda al’adozion dl pruvedimënt cuntlujif tl tl tëmp de 10 dis do che l ie unì tëut ite i arac, la ntendudes, l’acurdanzes, i nulla osta o d’autri ac cochemei denuminei y damandei aldò dla normes n forza y te uni cajo tl tëmp de 60 dis dala prejentazion dla dumanda o dala prejentazion dla documentazion damandeda dal Chemun aldò dl articul 74, coma 6. L’autorisazion de frabiché vën data n cunformità ala previjions di strumënc urbanistics, dl regulamënt dl frabiché cumenel y dla normativa urbanistica y dl frabiché n forza, canche duc i arac, la ntendudes, l’acurdanzes, i nulla osta o i autri ac de apurvazion cochemei denuminei, scric dant per la realisazion dl ntervënt y da tò ite aldò dl coma 1, ie unic dac o ratei dac, ënghe, sce n cajo, cun vel’ prescrizions.  122)

(5) L pruvedimënt cuntlujif vën tëut dal Ambolt/dal’Ambolta tl tëmp de 10 dis dala formulazion dla pruposta de pruvedimënt curespundënta.

(6) Restan mpe cie che ie preudù dal articul 18 dla lege provinziela di 22 d’utober 1993, n. 17, y mudazions suzessives, do che l ie passà l tëmp de 90 dis dala prejentazion dla dumanda al Chemun o dala prejentazion dla documentazion damandeda dal Chemun aldò dl articul 74, coma 6, eventualmënter slungià aldò dl coma 3 de chësc articul y dl articul 74, coma 7, o suspendù aldò dl articul 11/bis dla lege provinziela di 22 d’utober 1993, n. 17, zënza che l Chemun ebe dat na refudanza mutiveda, ie l’autorisazion de frabiché rateda data sun la basa dla detlarazion dl proietant abilità/dla proietanta abiliteda che à sotscrit la dumanda. Ti caji te chëi che l ie liams n cont de rejons idrogeologiches, ambienteles, de cuntreda o cultureles ne vëniel nia a se l dé l’apurvazion chieta y l ie te uni cajo de bujën dla cuntlujion dl pruzedimënt tres n pruvedimënt purtà a esprescion.  123)

(7) Tl cajo de autorisazion de frabiché tëuta ite aldò dl coma 6, daussel a uni moda permò unì scumencià cun i lëures do che la documentazion ududa danora per i ntervënc sometui ala SZSA/SCIA ie unic prejentei al Chemun; l azertamënt dl’autorisazion ie documenteda dala copia dla dumanda d’autorisazion de frabiché y dai documënc prejentei coche njonta dl proiet seniei cun n vist dal Chemun, dala autozertificazions, dai atestac, dala detlarazions cunfermedes o zertificazions dl proietant/dla proietanta o de d’autri tecnics abilitei, coche nce dai ac de apurvazion che ie eventualmënter de bujën.

(8) L’autorisazion de frabiché, nce sce la vën data tl cheder dl pruzedimënt nunzià tl articul 18 dla lege provinziela di 22 d’utober 1993, n. 17, y mudazions suzessives, destoma, sce l nteressà/la nteresseda ne vën nia a la tò tl tëmp de n ann dala data dla comunicazion che la ie unida data.

122)
L articul 76, coma 4, ie unì baratà ora nsci dal articul 21, coma 1, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.
123)
L articul 76, coma 6, ie unì baratà ora n iede dal articul 21, coma 2, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15, y dadedò mudà nsci dal articul 15, coma 11 y 12 dla L.P. di 23 de lugio 2021, n. 5.

Art. 77 (Regulamënt dla SZSA/SCIA)

(1) La SZSA/SCIA cuntën la indicazion dl diretëur/dla diretëura di lëures. Sce n cajo che l vën mudà l diretëur/la diretëura di lëures vën chësc comunicà al Chemun da pert dl nteressà/dla nteresseda.

(2) L’atività oget de senialazion possa unì dejëuta debota do la prejentazion dla senialazion nstëssa.

(3) Sce l ntervënt ie sometù al'acuisizion de ac de apurvazion, cochemei denuminei, o arac de d’autri ufizies y aministrazions, o ala dejëuta de verifiches preventives, possa l nteressà/la nteresseda damandé al Chemun de se cruzië de si acuisizion o prejenté istanza de acuisizion de chisc ac de apurvazion adum cun la senialazion. L Chemun va inant aldò dl articul 18 dla lege provinziela di 22 d’utober 1993, n. 17, y mudazions suzessives, n dajan riesc comunicazion al damandant/ala damandanta. L ntervënt daussa mé unì fat do che duc i ac ie unic dai ora, y de chësc nfurmea l Chemun aslune l nteressà/la nteresseda.

(4) L’ejistënza dl’autorisazion ie desmustreda dala copia dla SZSA/SCIA y dala cunfërma de rezevuda curespundënta data dal Chemun, dai documënc de planificazion prejentei adum cun l proiet, seniei cun n vist da pert dl Chemun, dai atestac, dala detlarazions cunfermedes o zertificazions dl proietant/dla proietanta o de d’autri tecnics abilitei, coche nce dai ac de apurvazions che ie eventualmënter de bujën.

(5) Sce l Chemun cunstatea, tl tëmp de 30 dis da canche l à giapà la senialazion, sun la basa dla pruposta formuleda dal respunsabl/dala respunsabla dl pruzedimënt, che l mancia una o de plu cundizions de amiscibiltà, adoteiel y ti comunicheiel al nteressà/ala nteresseda n pruvedimënt mutivà de pruibizion de jì inant cun l’atività, y l dà, sce n cajo, l orden de scunjeré la fazions danejëntes gaujedes y la retuda dla chëuta de ntervënt eventualmënter bele paieda. Sce l fossa puscibl adaté la SZSA/SCIA, l proiet o la frabiches eventualnënter bele fates y si fazions ala despusizions normatives y aministratives n forza tla materia, nvieia l Chemun, n desvieda da cie che ie udù danora tla frasa da dant, l nteressà/la nteresseda cun n at mutivà a se cruzië dl adatamënt, dajan orden de suspënder l’atività scumenceda y scrijan dant la mesures che ie de bujën, dajan nce dant n tiermul nia plu curt de 30 dis per l fé. Sce cheësc tiermul passa zënza che l fossa unì adotà la mesures scrites dant, ie l’atività cunscidreda pruibida y l nteressà/la nteresseda muessa tò y tres la fazions danejëntes che ie n cajo unides gaujedes y l Chemun dà l orden che l vënie retù la chëuta de ntervënt eventualmënter paieda. L at mutivà suspënd l tiermul nunzià tla prima frasa, che pëia via da nuef dala data n chëla che l nteressà/la nteresseda comunichea la realisazion dla mesures de adatamënt nunziedes dessëura. Sce l ne ie degun autri pruvedimënc, fina la fazions dla suspension eventualmënter adoteda do che l tiermul ie passà. L Chemun possa, nce dan che l tiermul ie destumà, te uni cajo detlaré cun at mutivà la fin dla suspension. L resta a uni maniera mpe la facultà de prejenté da nuef la SZSA/SCIA, cun la mudazions y ntegrazions che ie de bujën, per la adaté ala normativa urbanistica y dl frabiché. Ti pruzedimënc preudui da chësc coma ne vëniel nia aplicà l articul 11/bis dla lege provinziela di 22 d’utober 1993, n. 17, y mudazions suzessives.  124)

(6) Sce l ie passà l tiermul nunzià tla prima frasa dl coma 5, possa l Chemun mé dé l orden de finé via cun l’atività sce l ie l pericul de dann al patrimone artistich y culturel, al ambient, ala sanità, ala segurëza publica o ala defendura naziunela y sce l ie unì fat danora n azertamënt mutivà che l ne ie nia puscibl stravardé mpo mo chisc nteresc tres l adatamënt dl’ativiteies di privac ala normes n forza. L resta a uni moda mpe l pudëi dl’aministrazion cumpetënta de tò mesures de autodefendura, aldò dl articul 21/nonies dla lege di 7 d’agost 1990, n. 241, y mudazions suzessives. Tl cajo de atestac falei de prufesciunisć abilitei, nfurmea l Chemun l’autorità giudiziera y l cunsëi dl orden o coleghium de purtenienza. L’atività vën fermeda debota y l patron/la patrona dla imubilia muessa represtiné a si cëria l stat coche l fova dan l scumenciamënt dl’atività.

(7) L resta a uni moda mpe la facultà dl nteressà/dla nteresseda de damandé che l’autorisazion de frabiché per la realisazion di ntervënc sometui a SZSA/SCIA vënie data ora. Te chësc cajo vëniel pra la viulazion dla regulamentazion urbanistica y dl frabiché purempò aplicà dla straufonghes nunziedes tl articul 91.

124)
124) L articul 77, coma 5, ie unì baratà ora nsci dal articul 22, coma , 1, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.

Art. 78 (Chëuta de ntervënt per l’autorisazion de frabiché y per la SZSA/SCIA)    delibera sentenza

(1) Ora che ti caji de reduzion o esenzion nunziei te chësta lege iel per la realisazion de ntervënc sometui a autorisazion de frabiché, a SZSA/SCIA o a CSLC/CILA da paië na chëuta musereda aldò dl amudlé di cosć de urbanisazion nunziei tl articul 79, sciche nce aldò dl cost de costruzion nunzià tl articul 80.  125)

(2) La ntredes di Chemuns che se porta pro dala chëutes de ntervënt ie dantaldut destinedes ala realisazion y ala manutenzion de opres de urbanisazion primera y segondera, tlo leprò vëniel nce ratà l paiamënt di credic tëuc su per chësc fin, sciche nce ala compra de sperses che ie de bujën per mplanc de urbanisazion segondera.  126)

(3) La soma dla chëuta de ntervënt vën determineda dal Chemun dan che l vën dat l’autorisazion de frabiché. Tl cajo de ntervënt sometù a SZCA/SCIA, cuntën la senialazion na pruposta dla soma dla chëuta de ntervënt, calculeda cun referimënt ala data de prejentazion dla SZCA/SCIA y n atestat dl paiamënt fat. L Chemun possa preudëi cun regulamënt l paiamënt te rates zënza fic dla chëuta de ntervënt y fissé la manieres y la garanzies eventueles. L Chemun azertea, tl tëmp de 120 dis, sce la soma dla chëuta de ntervënt purteda dant dal nteressà/dala nteresseda ie drëta. Sce l Chemun cunstatea che la chëuta ie unida paieda ite te na mëndra soma de chëla che ëssa dassù unì paieda, dàl l orden che l vënie debota paià la soma de ntegrazion cun leprò i aumënc aldò dl articul 96. 127)

(4) Mpede paië la chëuta de ntervënt possa l nteressà/la nteresseda fé ora cun l Chemun de realisé opres de urbanisazion primera, nce dedora dla spersa che ie oget dl ntervënt, a cundizion che les sibe preududes tla prugramazion dl Chemun y funzioneles per l raion nteressà dai ntervënc; l’acurdanza regulea la maodaliteies y muessa preudëi garanzies eventueles. Tl cheder dl valor lim nunzià tl articul 35 dl decret legislatif di 18 d’auril 2016, n. 50, y mudazions suzessives, vën la realisazion dla opres de urbanisazion nunzieda tla frasa dant de regula sëurandata al tituler/ala titulera dl’autorisazion che njonta ala dumanda de autorisazion de frabiché o ala SZCA/SCIA l proiet d’esecuzion dla opres aldò dl articul 23, coma 8, dl medemo decret, na pruposta de cunvenzion per la zescion o gestion dla opres a bën dl Chemun. Per chësc fin muessa l Chemun damandé garanzies. L Chemun possa renunzië ala iscrizion dla ipoteca sun prejentazion de n’autra garanzia a curidura dla risies nunziedes tl coma da dant. L Chemun determinea tl’autorisazion de frabiché o, ti cajo de prejentazion dela SZCA/SCIA, tl tëmp de 60 dis, la soma recunesciuda tenian cont dla chëuta de ntervënt. Sce l Chemun ne determinëie nia la soma velel l calcul per la soma che ie data sëura tl proiet d’esecuzion.

(5)128)

(6) L Cunsëi cumenel delibrea, sun la basa dl regulamënt model fissà dala Jonta provinziela a una cun l Cunsëi di Chemuns, l regulamënt cumenel che reverda i criteres per l amudlé dla soma y l paiamënt dla chëuta de ntervënt sciche nce per la regulamentazion dl’esecuzion de lëures de urbanisazion cun conta aldò dl coma 4. 129)

massimeBeschluss vom 16. Juni 2020, Nr. 436 - Musterverordnung "Festsetzung und Einhebung der Eingriffsgebühr (abgeändert mit Beschluss Nr. 782 vom 07.09.2021)
125)
L articul 78, coma 1, ie unì baratà ora n iede dal articul 28, coma 1, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17, y dadedò mudà nsci dal articul 16, coma 5, dla L.P. di 19 d'agost 2020, n. 9.
126)
L articul 78, coma 2, ie unì baratà ora nsci dal articul 28, coma 2, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
127)
L articul 78, coma 3, ie unì mudà nsci dal articul 28, coma 3, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
128)
L articul 78, coma 5 ie unit abrogà dal articul 42, coma 1, pustom a), dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
129)
L articul 78, coma 6, ie unì baratà ora nsci dal articul 28, coma 4, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.

Art. 79 (Chëuta de urbanisazion)    delibera sentenza

(1) La chëuta de urbanisazion primera y segondera vën determineda dal Chemun tl regulamënt nunzià tl articul 78, coma 6, y muda dal cinch al diesc percënt dl cost de costruzion per meter cubich nunzià tl articul 80; la determinazion dla chëuta vën fata n cunscidrazion dl program de trëi ani per la opres publiches tenian cont di cosć preudui dla opres de urbanisazion primera y segondera aldò dl articul 18, comes 2 y 3, aumentei di cosć dla spëises genereles.

(2) La chëuta de urbanisazion ie da paië per l volum da frabiché che ie oget dl ntervënt per uni meter cubich uet per plën n usservanza dla reduzions y dla esenzions preududes dal articul 79, coma 4, pustom d). Chësc volum da frabiché vën calculà aldò di criteres preudui dal regulamënt nunzià tl articul 21, coma 3.

(3) Ti raions produtifs tol l patron/la patrona pert, n proporzion ala spersa, ai cosć de urbanisazion primera che resultea dal proiet de urbanisazion o, tl cajo che la realizsazion vën dejëuta a degreies, dai proiec de urbanisazion, restan mpe l avaliamënt, sce l vën cunstatà, canche la opres vën culaudedes, de majera o de mëndra spëises. Cun chësta partezipazion ai cosć vën la chëuta de urbanisazion primera rateda paieda defin. L’ublianza de paiamënt vel unfat ciuna che sibe l’atività de frabiché. Per ntervënc de frabica suzessifs te raions produtifs bele urbanisei che reverda de majeri volums che no chëi lascei pro tl mumënt dla prima urbanisazion dla spersa, muessa la chëuta de urbanisazion primera unì paieda tla mesura stabilida dal regulamënt cumenel nunzià tl coma 1. Ti raions produtifs muessa la chëuta de urbanisazion segondera mé unì paieda per ntervënc fac per la realisazion dl cuatier de servisc. Do che i lëures ie finei vën la opres de urbanisazion primera ti raions produtifs trasferides tl avëi dl Chemun. I ntervënc fac dadedò per la manutenzion o l putenziamënt dla opres de urbanisazion primera ie de cumpetënza y a cëria dl Chemun teritorielmënter cumpetënt.

(4) Cun l regulamënt model nunzià tl articul 78, coma 6, vëniel determinà:

  1. i criteres per l calcul dla chëutes de urbanisazion primera y segondera per la frabiches y i mplanc nia destinei a nuzeda residenziela, sciche nce la cuota di cosć de urbanisazion che va eventualmënter a cëria dl’aministrazion publica;
  2. i criteres per l calcul dla chëutes de urbanisazion eventualmënter da paië per i ntervënc de restruturazion che ne cumporta nia demolizion y recostruzion;
  3. i criteres per l calcul dla chëutes de urbanisazion primera y segondera per la frabiches y i mplanc nuzei tl medemo mumënt per doi o de plu ativiteies che toma tla categuries nunziedes tl articul 23, coma 1, pustoma da b) a g);
  4. carateristiches y nuzedes dla frabiches o pertes de chëstes per chëles che, pervia dla mëndra cëria urbanistica, vëniel preudù reduzions o esenzions dala chëutes de urbanisazion; mo d’autra reduzions o esenzions possa unì adotedes dai Chemuns cun n regulamënt aposta aldò dl articul 78, coma 6.

(5) Tl cajo che l’autorisazion de ntervënt fej referimënt a ntervënc che vëij danora destinazions de nuzeda defrëntes, vën l’autëza dla chëuta de urbanisazion determineda fajan la soma dla cuotes che muessa unì paiedes per la pertes singules aldò dla destinazion respetiva.

(6) Tl cajo de ntervënc pra frabiches bele ejistëntes che cumporta mudazions dla destinazion de nuzeda vën la chëuta de urbanisazion calculeda tenian cont dla soma eventualmënter plu auta n referimënt ala destinazion nueva ti cunfronc de chëla da dant. L ie da paië la defrënzia.

(7) L amudlé dla soma eventualmënter plu auta muessa for se referì ai valores stabilii dal Chemun n la data che l vën dat ora l’autorisazion de frabiché o prejentà la SZCA/SCIA.

(8) Tla chëutes de urbanisazion ne iel nia laite la tarifes y i autri dërc che unirà damandei o che ie unic damandei, nce tla mesura forfetera, per l cunliamënt ala rëies dla lectrisc, dl telefon o dl gas y per uni auter servisc publich.

(9) Sce i ntervënc preudui dal strumënt de planificazion à bëndebò de fazion sun i Chemuns che va a sëida muessa la ntredes realisedes aldò de chësc articul unì adurvedes per finanzië i cosć de realisazion de mesures de ndeblimënt o cumpensazions eventueles de chësta fazion n basa ai criteres stabilii dala Jonta provinziela a una cun l Cunsëi di Chemuns.

(10) Tl cajo che l’autorisazion fej referimënt a ntervënc ora dl raion de nridlamënt nunzià tl articul 17, coma 3, va la opres de urbanisazion primera a cëria dl nteressà/dla nteresseda, ora che sce l ie n’acurdanza cun l Chemun che vëij danora na regulamentazion d’ezezion. Sce la opres de urbanisazion primera per la frabiches nluegedes dedora dala zones da fabriché nunziedes tl articul 22, coma 1, che ie pert de n’azienda agricula, vën realisedes dai nteressei/dala nteressedes sun si spëises, ie la chëuta de urbanisazion primera rateda paieda per ntier. 130)

(11) La chëuta de urbanizsazion ne muessa nia unì paieda te chisc caji:

  1. per la sostes da mont nunziedes tl articul 1 dla lege provinziela di 7 de juni 1982, n. 22;
  2. per i mplanc, l’atrezatures, la opres publiches o de nteres generel realisedes dai ënc istituzionalmënter cumpetënc, sciche nce per la opres de urbanisazion, fates nce da privac, tl’atuazion di strumënc urbanistics;
  3. per la cubatura zareda ju y inò frabicheda su, sce l ne vën nia mudà la destinazion de nuzeda;
  4. ti caji preudui dal regulamënt model o dal regulamënt cumenel aldò dl coma 4, pustom d). 131)

(12) Tl cajo de mplanc o opres nia destinedes a nuzeda de residënza, cun autëza linëusa di partimënc singui majera de trëi metri, vëniel, per l calcul dla spëises de urbanisazion, mé cumpedà l’autëza de trëi metri per uni partimënt. 132)

massimeBeschluss vom 15. September 2020, Nr. 698 - Richtlinien für die Aufteilung und Finanzierung der Kosten für die primäre Erschließung der Gewerbegebiete
130)
L articul 79, coma 10, ie unì mudà nsci dal articul 23, coma 1, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.
131)
L articul 79 ie unì baratà ora nsci dal articul 29, coma 1, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n.17.
132)
L articul 79, coma 12, ie unì metù ite dal articul 7, coma 9, dla L.P. di 16 d’agost 2022, n. 10.

Art. 80 (Chëuta sun l cost de costruzion)     delibera sentenza

(1) La Jonta provinziela determinea, nchin ai 31 de dezëmber de uni ann per l ann do, cun delibra da publiché sciche nutizia sun l Buletin Ufiziel dla Region y tla Rë zivica, n basa ai relevamënc periodics dl Istitut provinziel de Statistica y n relazion ala situazions locales, l custimënt dl frabiché, per meter cuadrat y per meter cubich, per l frabiché residenziel sciche nce la nzidënza dl cost dla sperses per la fazions dl urdinamënt urbanistich y di alesiramënc tl ciamp dl frabiché abitatif.

(2) L Cunsëi cumenel stabilësc cun l regulamënt preudù dal articul 78, coma 6, tl respet dl regulamënt model, la cuota pert dla chëuta de ntervënt y chël tla mesura dl cost de costruzion per uni meter cublich uet per plën; chësta cuota monta a al plu l 15 percënt per la frabiches cun destinazion de nuzeda “residënza” y a n mascim de trëi percënt per duta l’autra destinazions, leprò nce i ntervënc de frabica nunziei tl articul 37, coma 4. Chësc lim mascim vën aplicà nce ala frabiches o a pertes de chëstes nuzedes per tl medemo tëmp per doi o plu ativiteies che toma tla categuries nunziedes tl articul 23, coma 1, pustoms da b) a g).133)

massimeBeschluss vom 13. Dezember 2022, Nr. 932 - Geförderter Wohnbau - Festsetzung der Baukosten je Kubikmeter und je Quadratmeter für das Jahr 2023
massimeBeschluss vom 23. November 2021, Nr. 975 - Festsetzung der Baukosten je Kubikmeter und je Quadratmeter für das Jahr 2022
133)
L articul 80, coma 2, ie n iede unì baratà ora dal articul 30, coma 1, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17, y dadedò mudà nsci dal articul 16, coma 6 dla L.P. di 19 d’agost n. 9

Art. 81 (Reduzion y delibrazion dala chëuta sun l cost de costruzion)

(1) La chëuta sun l cost de costruzion ne ie nia da paië:

  1. per la cubatura zareda ju y inò frabicheda su, sce la destinazion de nuzeda ne vën nia mudeda; 134)
  2. per la frabiches di luesc da paur nunziedes tl articul 37;
  3. per i cuatieres resservei ala persones residëntes nunziedes ti articuli 38, 39 o 40;
  4. per i mplanc, l’atrezatures, la opres publiches o de nteres generel realisei dai ënc istituzionalmënter cumpetënc, nce tres la pruzedures nunziedes tla pert IV, titul I, dl decret legislatif di 18 d’auril 2016, n. 50, y mudazions suzessives, sciche nce per la opres nunziedes tl articul 18, fates nce da persones privates;
  5. per i ntervënc che mira ala eliminazion di rëms architetonics;
  6. per i ntervënc da realisé sun la imubilies de proprietà dl Stat y dla Provinzia;
  7. per la sostes da mont nunziedes tl articul 1 dla lege provinziel di 7 de juni 1982, n. 22.

(2) Tl cajo de mplanc nia destinei a nuzeda residenziela y pra chëi che l’autëza linëusa di partimënc singui ie sëura i trëi metri, vëniel, per l calcul dla chëuta sun l cost de costruzion, mé ratà l’autëza de trëi metri per uni partimënt.

(3) Cun l regulamënt nunzià tl articul 78, coma 6, possa i Chemuns preudëi per l volum de frabica sot a tiera na delibrazion dal paiamënt dla chëuta sun l cost de costruzion o na reduzion de chësta chëuta. 135)

134)
L pustom a), dl articul 81, coma 1, ie unì baratà ora nsci dal articul 31, coma 1, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
135)
L articul 81, coma 3, ie unì mudà nsci dal articul 31, coma 2, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17, y dadedò baratà ora nsci dal articul 15, coma 13 dla L.P. di 23 de lugio 2021, n. 5.

CAPITUL IV
CUNTROI

Art. 82 (Agibltà)

(1) Cun na senialazion zertificheda vëniel atestà che l ie la cundizions de segurëza, igiena, sanità, sparani d’energia dla frabiches y di mplanc che ie nstalei laite, valutedes aldò de de cie che ie preudù dala normativa n forza, che l’opra curespuend al proiet prejentà y apurvà y ala prescrizions spezifiches dl’autorisazion de frabiché y che la ie agibla, uel dì njenieda per jì a sté laite. Per la senialazion zertificheda de agibltà iel de bujën che la frabica sibe scrita ite tl cataster. 136)

(2) La senialazion zertificheda de agibltà vën data ite dal soget tituler dl’autorisazion de frabiché, dal soget che à prejentà la senialazion zertificheda de scumenciamënt dl’atività o da si suzessëuers de dërt tl tëmp de 15 dis dala fin di lëures dl ntervënt tl cajo de:

  1. frabiches nueves;
  2. recostruzions o auzamënc, unfat sce per ntier o n pert;
  3. ntervënc sun la frabiches ejistëntes che possa nfluenzé la cundizions aldò dl coma 1;
  4. frabiches singules o purzions singules dla frabica, sce les ie funzionalmënter autonomes, tl cajo che l ie unì realisà y culaudà la opres de urbanisazion primera n cont de dut l ntervënt de costruzion y che l ie unì cumpletà y culaudà la pertes strutureles cunliedes, y nce che l ie unì culaudà i mplanc curespundënc ala pertes n cumenanza;
  5. uniteies imubilieres singules, a cundizion che l sibe unì finà y culaudà la opres strutureles cunliedes, y che l sibe unì cumpletà la pertes n cumenanza y la opres de urbanisazion primera detlaredes funzioneles ala frabica te chëla che n possa n pert pudëi jì a sté.

(2/bis) La senialazion zertificheda nunzieda te chësc articul ie njunteda dal’atestazion dl diretëur/dla diretëura di lëures o, sce nia numinei, de n prufesciunist abilità/na prufesciunista abiliteda che cunfermea che l ie la cundizions nunziedes tl coma 1, sciche nce dala detlarazions de cunformità, dai zertificac y dai documënc stabilii dala normativa n forza. Oradechël iel da njunté ala senialazion zertificheda de agibltà l at unilaterel de ublianza preududù dal articul 40/bis, aldò dla prescrizions dl’autorisazion de frabiché. 137)

(3) Te duc i caji de ntervënc daussa la frabica mé unì nuzeda do che l ie unì fat la senialazion de agibltà, a chëla che l muessa unì njuntà la documentazion scrita dant, y a cundizion che la nuzeda sibe lasceda pro aldò dla normes sun la prevenzion dl meldedfuech y sun i mplanc termics. Tl cajo che l Chemun azertea che la senialazion zertificheda y la documentazion prejenteda ne sibe nia cumpletes o che les sibe faledes, o sce l azertea la mancianza de un o de plu recuisic o cundizions per l’amiscibiltà dla nuzeda, adoteiel, tl tëmp de 30 dis da canche l giapa la senialazion zertificheda, n at mutivà de pruibizion de jì inant cun l’atività y de scunjareda dla fazions danejëntes eventueles de chësta atività y l ti comunichea chësc at al nteressà/ala nteresseda. Sce l ie puscibl cumpleté o cumedé la senialazion zertificheda y la documentazion relativa o fé na corezion di fai azertei nvieia l Chemun, n desvieda da cie che ie preudù tla frasa da dant, cun n at mutivà l nteressà/la nteresseda a se cruzië de fé chësc, dajan orden dla suspension dla nuzeda scumenceda y scrijan dant de cumpleté o cumedé i documënc preudui o de remedië la mancianzes azertes te n tëmp nia plu curt de 30 dis. Sce l tiermul nunzià dessëura ie passà zënza che l sibe unì mandà i documënc damandei o sce n ne se à nia cruzià de remedië la mancianzes azertedes, ie la nuzeda rateda pruibida y l nteressà/la nteresseda muessa tò y tres la fazions danejëntes eventualmënter gaujedes. L at mutivà suspënd l tiermul nunzià tla terza frasa, chësc scumëncia inò a destumé dala data n chëla che l nteressà/la nteresseda manda i documënc damandei al Chemun o ti comunichea de avëi remedià la mancianzes. Sce l ne ie degun autri pruvedimënc, fina do che chësc tiermul ie destumà la fazions dla suspension eventualmënter adoteda. L Chemun, nce dan che l tiermul ie passà, possa te uni cajo detlaré cun at mutivà l finé via dla suspension. L resta a uni moda mpe la puscibltà per l nteressà/la nteresseda de prejenté mo n iede da nuef la senialazion zertificheda cun la mudazions o la ntergrazions che ie de bujën. Ti pruzedimënc preudui da chësc coma ne vëniel nia aplicà l articul 11/bis dla lege provinziela di 22 d’utober 1993, n. 17. 138)

(4) Ti caji che l ne vënie nia prejentà la senialazion coche preudù tl coma 2, pustoms a), b) y c), vëniel aplicà na straufonga aministrativa da 80,00 euro a 500,00 euro. Per la nuzeda de na frabica dan la senialazion zertificheda de agibltà iel da paië, a pië via dala esortazion dl Chemun, per uni mëns ntier o frazion de n mëns, na straufonga de scioldi tla mesura dl 0,5 pecënt dl cost de costruzion nunzià tl articul 80 dla pertes dla frabica ocupedes abusivamënter. 139)

136)
L articul 82, coma 1, ie unì baratà ora nsci dal articul 24, coma 1, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15
137)
L articul 82, coma 2/bis ie unì juntà dal articul 32, coma 1, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17, y dadedò mudà nsci dal articul 24, coma 2, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.
138)
L articul 82, coma 3, ie unì baratà ora nsci dal articul 24, coma 3, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.
139)
L articul 82, coma 4, ie unì baratà ora nsci dal articul 32, coma 2, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.

Art. 83 (Zertificat de destinazion urbanistica)

(1) L zertificat de destinazion urbanistica cuntën la prescrizions urbanistiches n cont dla imubilia nteresseda y atestea che l ie unì ademplì defin la prescrizions di pruvedimënc de straufonga aldò dl articul 41 dla lege di 28 fauré 1985, n. 47, y mudazions suzessives.

(2) L zertificat de destinazion urbanistica muessa unì dat ora dal Chemun tl tiermul d’esclujion de 30 dis dala prejentazion dla dumanda relativa. L vel n ann alalongia dala data che l ie unì dat ora, ora che sce l ie unì mudà i strumënc urbanistics per detlarazion dl alienant/dla alienanta o de un di purtenienc/una dla purtenientes.

(3)140)

(4) Tl cajo che l zertificat nunzià dessëura ne vënie nia dat ora tl tëmp preudù, possel unì sostituì da na detlarazion dl alienant/dla alienanta o de un di purteniencuna dla purtenientes, cun chëla che l vën atestà che la dumanda ie unida prejenteda y ciuna destinazion urbanistica dla imubilia che vel aldò di strumënc urbanistics n forza o adotei, o che chisc strumënc ne ie nia ejistënc o che tl strumënt urbanistich generel apurvà iel scrit dant strumënc de atuazion.

(5)141)

140)
L articul 83, coma 3 ie unit abrogà dal articul 42, coma 1, pustom b), dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
141)
L articul 83, coma 5 ie unit abrogà dal articul 42, coma 1, pustom b), dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.

Art. 84 (Variazions essenzieles)

(1) L vën ratà variazions essenzieles al proiet apurvà la mudazions che cumporta, nce tl singul:

  1. na mudazion dla destinazions de nuzeda che determinea na stënta de sperses per servijes y atrezatures de nteres generel;
  2. n aumënt dl volum o dla sëuraspersa tl cunfront dl proiet apurvà, ma chësc aumënt ne cumporta nia la realisazion de n organism de frabica autonom; sciche aumënt vëniel ratà:
    1. per la frabiches residenzieles, n aumënt dl volum de frabica tla mesura de plu dl:
    1.1) 20 percënt da nul a 1.000 m³;
    1.2) 10 percënt dai 1.001 m³ suzessives a 3.000 m³;
    1.3) 5 percënt dai 3.001 m³ suzessives a al plu 30.000 m³;
    2) per la frabiches nia residenzieles, n aumënt dla sëuraspersa brutto de partimënt tla mesura de plu dl:
    2.1) 20 percënt da nul a 400 m²;
    2.2) 10 percënt dai 401 m² suzessives a 1.000 m²;
    2.3) 5 percënt dai 1.001 m² suzessives a al plu 10.000 m²;
  3. mudazions:
    1. dl'autëza dla frabica de plu de 1 n meter zënza variazion dl numer di partimënc;
    2. dla destanzes minimes, fissedes tla despusizions n forza, dla frabica dal’autra costruzions y dala sëides de proprietà, tla mesura de plu de 0,50 metri o te na mesura de plu de diesc zentimetri dala stredes publiches o de nuzeda publica, sce la frabica ie preududa diretamënter pra streda;
  4. na mudazion dla carateristiches dl ntervënt apurvà n relazion ala tlassificazion nunzieda tl articul 62, sce l se trata de n ntervënt sometù a autorisazion;
  5. na viulazion dla normes n forza tla materia dl frabiché antisismich, sce la viulazion ne reverda nia i aspec de pruzedura.

(2) I ntervënc nunziei tl coma 1, fac sun imubilies sometudes a liam storich, artistich, architetonich, archeologich, de cuntreda o ambientel, y sun imubilies che cëla sun parcs o sperses prutejedes naziuneles o provinzieles, vën ratei defin n desvieda dal’autorisazion, aldò y per fazion di articuli 88 y 91. Duc i autri ntervënc sun chësta imubilies, che toma danter i ntervënc nunziei tla njontes D y E, vën ratei variazions essenzieles.

Art. 85 (Cuntrol dl’autorisazions y dla opres fates)

(1) L Chemun eserzitea i duvieres de verdia sun l’atività de frabiché, nce sun chëla liedia, y l verifichea nce l’aurità dla detlarazions y zertificazions sun i proiec y la curespundënza dl’ativiteies y di ntervënc n fasa de realisazion al’autorisazion de cuntreda, al’autorisazion de frabiché, ala senialazion zertificheda de scumenciamënt atività (SZSA/SCIA) y ala comunicazion de scumenciamënt di lëures cunfermeda (CSLC/CILA).

(2) L Chemun dejëuj l cuntrol de merit di cuntenuc dla CSLC/CILA, dla SZSA/SCIA, dla dumandes d’autorisazion de frabiché y dla senialazions de agibltà.

(3) 142)

142)
L articul 85, coma 3 ie unit abrogà dal articul 42, coma 1, pustom c), dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.

TITUL VI
VERDIA, RESPUNSABLTÀ Y STRAUFONGHES

Art. 86 (Verdia sun l’atività de trasfurmazion dl teritore)

(1) L Chemun eserzitea la verdia sun l’ativiteies de trasfurmazion dl teritore cumenel, per seguré che les curespuende ala normes de lege y de regulamënt, ala prescrizions di strumënc urbanistics y de cuntreda y ala manieres esecutives fissedes tl’autorisazions. L Chemun dà oradechël nce na resposta mutiveda ala senialazions di zitadins/dla zitadines unides ite tla forma scrita.

(2) Restan mpe la cumpetënza generela dl Chemun nunzià tl coma 1, ti spieta ala Provinzia:

  1. la verdia sun l’ativiteies de mudazion di bëns de cuntreda;
  2. l adotamënt, ti caji de pericul iminënt de svantajes ireparabli, de pruvedimënc de prevenzion che, aldò dla situazion, ie miec adatei a seguré la defendura dla cuntreda;
  3. l pudëi sostitutif, tl cajo che l’Aministrazion cumenela ne feje nia o fosse tardiva tl’adozion di pruvedimënc de straufonga preudui da chësc titul.

(3) L’autorità respunsabla dla verdia nunzieda ti comes 1 y 2 dà l orden de fermé debota i lëures sce la azertea l scumenciamënt o l’esecuzion de opres fates zënza autorisazion sun sperses sometudes a liam de pruibizion de frabiché o a liams sometui ala despuscion da leges stateles o provinzieles o da d’autra normes urbanistiches o de cuntreda n forza, y, restan mpe i regulamënc nunziei ti articuli suzessives, te duc i caji de opres dejëutes n cuntrast cun la normes urbanistiches o de cuntreda y cun la prescrizions di strumënc urbanistics y de cuntreda, o ti caji che l ne ie nia unì usservà la normes, prescrizions y manieres aplicables. Chësc pruvedimënt ie tl medemo mumënt nce l at de vianvieda dl pruzedimënt aldò dl articul 14 dla lege provinziela di 22 d’utober 1993, n. 17, y mudazions suzessives, y l à fazion nchin che l vën adotà l pruvedimënt de archiviazion o de demolizion y de represtinazion dl stat dla lueges; chësc pruvedimënt ie da adoté y nutifiché do che l ie passà 15 dis y nia plu de 45 dis dal orden de suspension di lëures. Tl tëmp de 15 dis do la nutificazion dl orden de suspension di lëures à l nteressà/la nteresseda la facultà de prejenté, per un n sëul iede, tëutes de pusizion y documënc liei al pruvedimënt definitif da dé ora.

(4) Sce l se trata de sperses sometudes a defendura aldò dla lege provinziela di 21 d’utober 1996, n. 21, y mudazions suzessives, o che fej pert de bëns regulamentei dala lege provinziela di 12 de juni 1980, n. 16, y mudazions suzessives, o sce l se trata de bëns sometui a defendura storich-artistica, se cruzia l Chemun de zaré ju y de represtiné l stat dla lueges, do che l à nfurmà l’aministrazions cumpetëntes, che possa n cajo nce mëter a jì la demolizion de si scumenciadiva.

(5) Per i fins dla despusizions de straufonga de chësc titul vën i ntervënc nunziei tla njonta E, n. 1 ratei unfat sciche chëi per chëi che l vel la ublianza de autorisazion de frabiché. Per i ntervënc nunziei ne vëniel nia aplicà la despusizions de chësc titul n cont dla SZCA/SCIA, sce chëstes ie plu vantajëuses.

(6) Duc i pruvedimënc de straufonghes y de archiviazion adotei dal’autorità respunsabla dla verdia aldò de chësc titul ti vën mandei al’autorità giudiziera y publichei sun la plata istuzionela dl Chemun cumpetënt.

(7) La somes che i sogec privac muessa paië n basa a chësc titul vën scudides aldò dla despusizions dla lege speziela per l scudimënt dla ntredes patrimunieles dl Stat.

(8)143)

143)
L articul 86, coma 8 ie unit abrogà dal articul 42, coma 1, pustom d), dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.

Art. 87 (Respunsabltà)

(1) Per i fins y la fazions dla normes cuntenides te chësc titul ie l tituler/la titulera dl’autorisazion y l cumitënt/la cumitënta respunsabli dla cunformità dla opres ala normes urbanistiches, de frabica y de cuntreda y ala prescrizions di strumënc de planificazion, coche nce, adum cun l diretëur/la diretëura di lëures y cun l costrutëur/la costrutëura, dla cunformità dla opres ala modaliteies esecutives o ala prescrizions preududes tl’autorisazion. Ëi muessa, oradechël, paië la straufonghes y, solidalmënter, la spëises per l’esecuzion danejënta, tl cajo de demolizion dla opres realisedes abusivamënter, ora che sce i desmostra de ne vester nia respunsabli dla viulazion. 144)

(2) L diretëur/La diretëura di lëures ne ie nia respunsabl/respunsabla, sce l/la ti à trat dant formalmënter ai autri sogec la viulazion dla previjions y dla prescrizions dl’autorisazion – chësc ne vel nia per la variantes fates ntan i lëures sometudes a SZCA/SCIA – y sce l/la ti manda tl medemo tëmp al Chemun na comunicazion mutiveda dla viulazion nstëssa. Ti caji che la variazions se desferenzieia defin o essenzialmënter da cie che ie preudù tl’autorisazion muessa l diretëur/la diretëura di lëures oradechël, canche l fej la comunicazion al Chemun, renunzië ala ncëria. Tl cajo cuntrer senialea l Chemun la viulazion che l diretëur/la diretëura di lëures à fat al cunsëi dl orden o coleghium prufesciunel de purtenienza. La dezijion dl orden o coleghium prufesciunel ti vën comunicheda al Chemun.

144)
L articul 87, coma 1, ie unì baratà ora nsci dal articul 25, coma 1, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.

Art. 88 (Ntervënc fac zënza autorisazion de frabiché, defin n desvieda dala autorisazion o cun variazions essenzieles)

(1) N ntervënt desvieia defin dala cunzescion canche l vën fat limpea na frabica, de chëla che la tipologia, si planivolumetria o si adurvanza ne curespuend assolutamënter nia al’autorisazion de frabiché o sce l vën crià volum de frabica che va sëura i lims dac sëura tl proiet a na maniera che l vën nsci a se l dé na frabica o na pert de na frabica de relevanza, da pudëi nuzé autonomamënter.

(2) L’autorità respunsabla dla verdia, do avëi azertà che l ie unì fat ntervënc zënza l’autorisazion de frabiché o a na maniera defin defrënta da chësta, o cun variazions essenzieles, determinedes aldò dl articul 84, ora che tl cajo de ntervënc de restruturazion de frabica, a chëi che l vën aplicà la pruzedures nunziedes tl articul 90, dà orden al patron/ala patrona y ai sogec respunsabli dla viulazion, aldò dl articul 87, de tò y tres o zaré ju la costruzions y represtiné l stat dla lueges, dajan sëura tl pruvedimënt la spersa che vën acuisida de dërt, aldò dl coma 3.

(3) Sce l patron/la patrona o l respunsabl/la respunsabla dla viulazion ne se cruzia nia dla demolizion y dla represtinazion dl stat dla lueges tl tëmp de 90 dis dala nutificazion dl orden, che possa unì slungià de mo 30 dis sun dumanda mutiveda dl nteressà/dla nteresseda, vën i bëns y la spersa frabicheda pro, coche nce chëla che fossa de bujën, aldò dla prescrizions urbanistiches n forza, per la realisazion de opres semientes a chëles abusives acuisii de dërt y debant al patrimone despunibl dl Chemun. La spersa acuisida muessa seguré la nuzeda autonoma dl bën y la ne daussa te uni cajo nia vester majera de diesc iedesc duta la sëuraspersa de utl frabicheda pro abusivamënter.

(4) L at de azertamënt dla nia usservanza dl orden de demolizion tl tëmp nunzià tl coma 3 cuntën indicazions prezises sun la spersa da acuisì, nce i dac prezisc dl cataster y, do che l ti n ie unì fat nutificazion al nteressà/ala nteresseda, costituëscel l’autorisazion per l trasferimënt de proprietà y per la iscrizion tl liber fundier, che vën fata debant.

(5) Do avëi cunstatà la nia usservanza dl orden dà l’autorità a cë dla verdia na straufonga aministrativa de na soma danter 2.000,00 euro y 20.000,00 euro, aldò dla gravità dla viulazion; l resta mpe l’aplicazion de d’autra mesures y straufonghes preududes da normes n forza.

(6) La costruzion acuisida vën zareda ju cun orden dl’autorità respunsabla dla verdia a spëises di sogec respunsabli dla viulazion, ora che sce l vën detlarà cun delibra dl cunsëi che l ie nteresc publics de relevanza y a cundizion che la costruzion ne cuntrasteie nia cun nteresc urbanistics, ambientei o idrogeologics de relevanza.

(7) Per i ntervënc fac abusivamënter sun grunc sometui, n basa a leges stateles, a liam de pruibizion de frabiché assoluta, vën l’acuisizion debant, tl cajo de nia usservanza dl orden de demolizion, fata de dërt a bën dl’aministrazions cumpetëntes dla verdia sun l respet dl liam. Chësta aministrazions se cruzia dla demolizion dla costruzions abusives y dla represtinazion dl stat dla lueges a spëises di sogec respunsabli dla viulazion. Tl cajo dla ejistënza de de plu liams vën l’acuisizion fata a bën dl patrimone dl Chemun.

(8) Per i ntervënc fac abusivamënter sun grunc sometui a liam de pruibizion assoluta de frabiché n basa a leges provinzieles, a prescrizions de strumënc urbanistics o de cuntreda o de plans de setor, vën l’acuisizion debant tl cajo de nia usservanza dl orden de demolizion fata a bën dl Chemun, che va inant cun la demolizion a spëises di sogec respunsabli dla viulazion.

(9) Tl cajo de opres de ampliamënt dejëutes sun imubilies legitimamënter ejistëntes, o de opres realisedes tl lot de purtenienza de frabiches sun na sëuraspersa nia majera de 30 m², se cruzia l’autorità respunsabla dla verdia, do avëi azertà che l ne ie nia unì usservà l orden de demolizion, mé dla demolizion y dla represtinazion dl stat dla lueges, a spëises di sogec respunsabli dla viulazion, ma nia dl’acuisizion dla spersa. Acioche l frabicat posse unì zarà ju cumanda l’autorità respunsabla dla verdia, adum cun l’adozion dl pruvedimënt curespundënt, l’ocupazion temporera dla spersa che ie de bujën per fé i lëures, y la dà dant la dureda curespundënta, che possa unì slungeda sce l ie de bujën; canche i lëures ie finei vën la spersa retuda a chiche n à l dërt.

(10) L articul vën aplicà nce pra frabicac nia finei per chëi che l’autorisazion de frabiché nunzieda tl articul 75 ie destumeda, ora che sce l ie unì damandà mo n’autorisazion de frabiché tl tëmp nunzià tl articul 75, coma 4. La medema fazion vën aplicheda tl cajo che i lëures nia finei ne ie nia plu lascei pro o sce la dumanda de autorisazion de frabiché ie unida refudeda.

Art. 89 (Ntervënc fac n pert a na maniera defrënta dal’autorisazion de frabiché)

(1) L’opres y i ntervënc fac n pert a na maniera defrënta dal’autorisazion de frabiché vën inò desmetui o zarei ju da pert y a spëises di sogec respunsabli dla viulazion, tl tëmp nia plu lonch de 120 dis, fissà dal’autorità respunsabla dla verdia.

(2) Sce la costruzion abusiva ne possa nia unì zareda ju zënza che la pert frabicheda sciche l toca vënie danejeda, aplichea l’autorità respunsabla dla verdia na straufonga dl dopl dl cost de costruzion, stabilì n basa al articul 80, dla pert dl’opra realiseda n viulazion dla cunzescion, sce la ie de nuzeda residenziela, y dl dopl dl valor determinà dal Ufize provinziel Sciazedes y despuscions, per la opres destinedes a nuzedes defrëntes da chëla residenziela. 145)

145)
L articul 89, coma 2 ie unì njuntà dal articul 26, coma 1, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.

Art. 89/bis (Toleranzes de costruzion)

(1) L fat che l ne vën nia respetà l’autëza, la destanzes, la cubatura, la sëuraspersa curida y uni auter parameter dla uniteies imubilieres singules ejistëntes n la data dla jita n forza de chësta lege ne cumporta nia na viulazion de frabica sce l ie limità tl cheder dl doi percënt dla mesures preududes tl’autorisazion.

(2) Ora che i caji nunziei tl coma 1, reprejentea oradechël toleranzes esecutives, tl cheder limità dla imubilies nia sometudes a liams storich-artistics o de cuntreda, la iregulariteies geometriches y la mudazions dla finidures dla frabiches de sort menuda y l nluegiamënt defrënt di mplanc y dla opres dedite, fates ntan i lëures per l’atuazion dl’autorisazions, a cundizion che les ne cumporte nia na viulazion di regulamënc urbanistics y de frabica y che les ne sibe nia de rëm al azes.

(3) La toleranzes esecutives nunziedes ti comes 1 y 2 realisedes ntan ntervënc de frabica fac dant, vën, ajache les ne costituësc nia viulazions de frabica, detlaredes da n tecnich abilità/da na tecnica abiliteda, per l fin dl’atestazion dl stat legitim dla imubilies, ti formuleres revardënc istanzes nueves, comunicazions y senialazions de frabica o cun na detlarazion aposta cunfermeda y njunteda ai ac che à per oget l trasferimënt o la costituzion, o la delibrazion dla cumenanza, de dërc reéi. 146)

146)
L articul 89/bis ie unì njuntà dal articul 4, coma 9, dla L.P. di 10 de jené 2022, n. 1.

Art. 90 (Ntervënc de restruturazion fac zënza autorisazion de frabiché o defin autramënter)

(1) I ntervënc y la opres de restruturazion de frabica fac zënza autorisazion de frabiché, o defin autramënter da chësta vën desmetui o zarei ju y la frabiches vën adatedes ala previjions o prescrizions dl’autorisazion de frabiché, y a chëles di strumënc urbanistics y de cuntreda y di regulamënc de frabiché, tl tëmp adatà nia plu lonch de 120 dis, fissà dal’autorità respunsabla dla verdia.

Art. 91 (Ntervënc fac zënza o defin autramënter dala SZSA/SCIA o dala CSLC/CILA)

(1) Restan mpe cie che ie stabilì dal articul 86, coma 5, ie i ntervënc de frabica nunziei tla njonta E, realisei zënza la SZCA/SCIA o autramënt da cie che chësta vëija danora, da desmëter o da zaré ju a cura y a spëises di sogec respunsabli dla viulazion, nchin a n tiermul adatà nia sëura 120 dis, fissà dal’autorità respunsabla dla verdia.

(2) Canche la opres realisedes zënza SZCA/SCIA ie ntervënc de dertureda y ressanamënt de cunservazion y de manutenzion straurdinera, dejëuc sun imubilies a uni maniera liedes n basa a leges stateles, cumanda l’autorità cumpetënta dla verdia dl respet dl liam, restan mpe l’aplicazion de d’autra mesures y straufonghes preududes da normes n forza, la represtinazion dla situazion y la dà na straufonga da 600,00 euro a 6.000,00 euro aldò dla gravità dla viulazion.

(3) Sce la opres realisedes zënza SZCA/SCIA o autramënter da chësta ie ntervënc de dertureda y ressanamënt de cunservazion o manutenzion straurdenera, dejëuc sun imubilies a uni maniera liedes n basa a leges provinzieles o n basa a previjions de strumënc urbanistics o de cuntreda o de plans de setor, cumanda l’autorità respunsabla dla verdia la respristinazion dl stat dla lueges a cura y a spëises di sogec respunsabli dla viulazion y la dà na straufonga da 600,00 euro a 6.000,00 euro aldò dla sort dla opres y aldò dla gravità dla viulazion; l resta mpe l’aplicazion de d’autra mesures y straufonghes preududes da normes n forza.

(4) La despusizions nunziedes te chësc articul vën nce aplichedes ai ntervënc realisei zënza la CSLC/CILA o autramënter da cie che chësta vëija danora; te chësc cajo iel preudù na straufonga de 1.000,00 euro. Chësta straufonga vën arbasseda de doi terzi, sce la comunicazion vën fata ulentermënter ntan che l ntervënt vën dejëut. Sce la comunicazion ne vën nia fata ulentermënter muessa l nteressà/la nteresseda ti rembursé al’autorità respunsabla dla verdia la spëises per l azertamënt dl’ejistënza dla cundizions curespundëntes.

(5) Chësc articul vën nce aplicà pra frabiches nia finedes per chëles che la SZCA/SCIA nunzieda tl articul 75 ie destumeda, ora che sce l ie unì prejentà mo na SZCA/SCIA nchin al tiermul nunzià tl articul 75, coma 5. La medema fazion vën aplicheda tl cajo che l jì inant cun i lëures per chëi che l ie unì prejentà la SZCA/SCIA ie unì pruibì aldò dl articul 77, coma 5.

Art. 92 (Mudazions de destinazion de nuzeda realisedes zënza autorisazion de frabiché)

(1) Chiche muda la destinazion de nuzeda ejistënta de na frabica o de na unità imubiliera singula zënza l’autorisazion scrita dant da chësta lege y da si normes de atuazion muessa paië chësta straufonghes:

  1. tl cajo che la mudazion de destinazion de nuzeda vede a una cun la normes urbanistiches y de frabica, da 300,00 euro a 3.000,00 euro, aldò dla sëuraspersa de utl nteresseda dala viulazion;
  2. tl cajo che la mudazion dla destinazion de nuzeda ne vede nia a una cun la normes urbanistiches y de cuntreda:
  3. 50,00 euro per uni meter cuadrat de sëuraspersa brutto de partimënt per la imubilies cun destinazion finela residenziela; la soma vën arbasseda a 20,00 euro a meter cuadrat sce la imubilies vën adurvedes sciche abitazion prinzipela dl patron/dla patrona;
  4. 100,00 euro per uni meter cuadrat de sëuraspersa brutto de partimënt per la imubilies cun nuzeda finela cumerziela, manajeriela o per servijes;
  5. 50,00 euro per uni meter cuadrat de sëuraspersa brutto de partimënt per la imubilies cun nuzeda finela industriela, artejanela o agricula.

(2) Adum cun l’aplicazion dla straufonga nunzieda tl coma 1, pustom a), dà l’autorità respunsabla dla verdia for l orden de paiamënt dla chëuta de ntervënt nunzià tl articul 78, che ie de bujën per i ademplimënc per tenì ite la normes tl ciamp dla dotazions teritorieles y funzioneles y per la iscrizion tl cataster. Tl cajo che i sogec respunsabli dla viulazion ne usservea nia chësc orden tl tëmp stabilì, cumanda l’autorità respunsabla dla verdia la represtinazion dl stat dla lueges.

(3) Ti caji preudui dal coma 1, pustom b), dà l’autorità respunsabla dla verdia l orden, tl medemo mumënt che l vën dat la straufonga, de la finé ascé cun l’adurvanza abusiva dla imubilia y la dà dant n tiermul nia plu curt de 30 dis y nia plu lonch de 90 dis; do che chësc tiermul ie passà zënza che l fossa suzedù velch, dà l’autorità respunsabla dla verdia mo na straufonga che curespuend al tripl dla prima straufonga y la detlarea che la imubilia ne ie nia agibla; la senialazion zertificheda per l’agibltà possa permò unì prejenteda do che la imubilia ne vën nia plu adurveda abusivamënter.

(4) Tl cajo che cun la mudazion dla destinazion de nuzeda fossel nce unì fat d’autri ntervënc abusifs descric te chësc titul se soma la straufonghes preududes ala straufonghes preududes dai articuli curespundënc.

(5) Per cie che reverda l paiamënt dla chëuta de ntervënt preududa tl coma 2 ie la mudazions de destinazion de nuzeda valivedes ala restruturazion de frabica.

Art. 93 (Anulamënt dl’autorisazion de frabiché, dl plan de atuazion o dl plan cumenel da pert dla Provinzia)

(1) Restan mpe cie che ie preudù tl articul 86, possa l Diretëur/la Diretëura dla repartizion provinziela cumpetënta tl ciamp de natura, cuntreda y svilup dl teritore anulé, tl tëmp de 18 mënsc da si adozion, la delibres y i pruvedimënc cumenei che autorisea ntervënc che ne va nia a una cun la prescrizions di strumënc urbanistics o de cuntreda o che ie a uni maniera n cuntrast cun la normes urbanistiches, dl frabiché y de cuntreda che vel tl mumënt de si adozion, sce l ie n nteres sëuracumenel o provinziel per l anulamënt; tl medemo lim de tëmp possel unì anulà nce i ac de apurvazion di plans atuatifs o pertes de chisc y i ac y la autorisazions che cuntrastea cun la prescrizions di strumënc urbanistics generei o de cuntreda o di regulamënc de frabica o che ie a uni maniera n cuntrast cun la normes urbanistiches y de frabica y de cuntreda che vel tl mumënt de si adozion. L tiermul de 18 mënsc ne vën nia aplicà ti caji preudui dal articul 21/nonies, coma 2/bis, dla lege di 7 d’agost 1990, n. 241, y mudazions suzessives.

(2) L pruvedimënt de anulamënt vën dat ora tl tëmp de sies mënsc dal azertamënt dla viulazions nunziedes tl coma 1; dant ti veniel cuntestà la viulazions al tituler/ala titulera dl’autorisazion de frabiché o dl plan de atuazion, al patron/ala patrona dla frabica o dla imubilia nteresseda, al proietant/ala proietanta y al Chemun. L ti vën dat dant n cër tëmp prefissà per prejenté contradeduzios. La cuntestazion costituësc nce l at de nvieda via dl pruzedimënt aldò dl articul 14 dla lege provinziela di 22 d’utober 1993, n. 17, y mudazions suzessives.

(3) Nchin che l pruzedimënt de anulamënt ie pendënt dà l Diretëur/la Diretëura dla repartizion provinziela cumpetënta tl ciamp de natura, cuntreda y svilup dl teritore l orden de suspension di lëures; l pruvedimënt curespundënt ie da nutifiché ai sogec nunziei tl coma 2 tres n ufezier giudizier, tla formes y cun la modaliteies preududes dal codesc de pruzedura zevila, y da ti fé al savëi al Chemun.

Art. 94 (Ntervënc fac n basa a n’autorisazion anuleda)

(1) Sce l ne, tl cajo de anulamënt dl’autorisazion, nia puscibl, sun la basa de na valutazion mutiveda, sané la mancianzes dla pruzedures aministratives o de represtiné l stat dla lueges, nce tenian n cunscidrazion l bujën de n compromis danter i nteresc defrënc de mantenì l’ativiteies dejëutes aldò dla lege, aplichea l’autorità respunsabla dla verdia na straufonga de scioldi, tenian cont dl dann urbanistich gaujà dala trasfurmazion dl teritore. La soma dla straufonga muda, aldò dla gravità dla viulazion, da 0,8 a 2,5 iedesc la soma dl cost de costruzion, determineda aldò dl articul 80. Sce l ne ie nia puscibl determiné l cost de costruzion vën la straufonga calculeda n relazion ai cosć dla opres fates, determinei aldò la lista di priejes provinziei.

(2) Tl cajo che, canche l ie unì dat la straufonga nunzieda tl coma 1 o dan l paiamënt dla ultiuma rata nunzià tl coma 5, resulteiel che la opres fates n basa al’autorisazion anuleda ie cunformes al cheder normatif y ala previjions urbanistiches che vel te chël mumënt, cumanda l’autorità respunsabla dla verdia l arbassamënt dla straufonga nunzieda tl coma 1, la museran ala dureda dla viulazion, y la retuda zënza fic dla somes eventualmënter paiedes de massa. La straufonga arbasseda ne dausserà a uni maniera nia vester plu bassa de chëla nunzieda tl articul 95, coma 3.

(3) L paiamënt ntier dla straufonga data, nce tla mesura arbasseda nunzieda tl coma 2, à la medema fazion de dërt dl azertamënt de cunformità aldò dl articul 95.

(4) Ntan che n aspieta che l vënie cumedà la mancianzes dla pruzedures aministratives liedes ala relasceda dl’autorisazion o che l vënie elaburà i regulamënc urbanistics, sun chëi che se basa l’autorisazion sciche nce ntan che n aspieta l pruzedimënt de dé la straufonga de scioldi restel mpe la nuzeda che ie unida a se l dé cun l’autorisazion anuleda.

(5) La straufonga de scioldi possa unì paieda cun dumanda mutiveda te rates a chësta manieres: la soma possa unì paieda te al plu 20 rates trimestreles medemes. La prima rata muessa unì paieda tl tëmp de 30 dis da canche la straufonga ie unida data. Sun la soma dla rates suzessives iel da paië fic dl 3,5 percënt al ann. La soma da paië te rates muessa unì garantida da na segurtà de na banca o sozietà de assegurazion azeteda dala aministrazion cumenela; la segurteies de agenzies finanzieres ne vën nia azetedes. L soget de dërt che fej la segurtà muessa unì indicà tla dumanda per l paiamënt te rates. Sce nce mé una na rata ne vën nia paieda o paieda cun tardivanza vëniel scudì de forza duta la soma da paië. La legalisazion n sanatoria dla viulazion de frabica arà permò fazion cun l paiamënt de duta la soma ntiera. L resta mpe la nuzedes ejistëntes che ie unides a se l dé cun l’autorisazion anuleda. 147) 148)

147)
L articul 94 ie unì baratà ora nsci dal articul 4, coma 10 dla L.P. di 10 de jené 2022, n. 1.
148)
L test tudësch dl articul 94, coma 5, ie unì mudà nsci dal articul 7, coma 10, dla L.P. di 16 d’agost 2022, n. 10.

Art. 95 (Sanatoria de ntervënc realisei zënza o n desvieda dal’autorisazion)

(1) Tl cajo de ntervënc realisei zënza autorisazion de frabiché, cun variazions essenzieles o autramënter che chësta l vëija danora, o zënza la SZCA/SCIA o autramënter che chësta l vëija danora, possa l respunsabl/la respunsabla dla viulazion o l patron/la patrona dl mumënt dla imubilia, nchin ala destumeda di tiermui fissei per la demolizion dl’opra o la represtinazion dl stat dla lueges, y a uni maniera nchin che l vën dat la straufonghes aministratives, giapé n’autorisazion n sanatoria, sce l ntervënt resultea fat aldò dla normes urbanistiches, dl frabiché, de cuntreda y de defendura storich-artistica n forza sibe tl mumënt dla realisazion dl ntervënt che tl mumënt dla prejentazion dla dumanda y sce l ne ie nia n cuntrast cun i strumënc urbanistics y de cuntreda adotei.

(2)149)

(3) L’autorisazion che ie de bujën per la legalisazion n sanatoria ie sometuda al paiamënt de na soma de cumpensazion dl dopl dla chëuta sun l cost de costruzion, o, sce per lege debant, unfat auta dla chëuta sun l cost de costruzion. Tl cajo de n ntervënt realisà mé n pert autramënter vën l paiamënt de cumpensazion calculà cun referimënt ala pert dl’opra che se desferenziea dal’autorisazion. Tl cajo che l calcul dla chëuta sun l cost de costruzion ne possa nia unì aplicà, ie l’autorisazion n sanatoria sometuda al paiamënt de na soma nia plu auta de 4.000,00 euro y nia plu bassa de 600,00 euro, stabilida dal Chemun aldò dla sort dl ntervënt nstës. Ala dumanda de giapé l’autorisazion n sanatoria vëniel aplicà l pruzedimënt preudù dal articul 76. Sce l tiermul nunzià tl articul 76, coma 6, passa via zënza che l suzede zeche, vën la dumanda rateda refudeda. 150)

(4) Ti caji che l ntervënt sibe sometù a SZCA/SCIA, y l resultea fat aldò dla normes urbanistiches, de cuntreda y de frabica n forza sibe tl mumënt dla realisazion dl ntervënt sibe tl mumënt dla prejentazion dla SZCA/SCIA n sanatoria y nia n cuntrast cun i strumënc urbanistics y de cuntreda adotei, possa l respunsabl/la respunsabla dla viulazion o l patron/la patrona dla imubilia giapé la sanatoria dl ntervënt paian la soma tla mesura nunzieda tl coma 3, prima, segonda y terza frasa. Ala SZCA/SCIA n sanatoria vëniel aplicà cie che ie preudù tl articul 77. 151)

149)
L articul 95, coma 2, ie unit abrogà dal articul 42, coma 1, pustom e), dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
150)
L articul 95, coma 3, ie unì baratà ora nsci dal articul 33, coma 1, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
151)
L articul 95, coma 4, ie unì baratà ora nsci dal articul 33, coma 1, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.

Art. 96 (Paiamënt tardif o nia fat dla chëuta de ntervënt)

(1) L paiamënt dla chëuta de ntervënt nunzià tl articul 78, che ne ie nia fat tl tëmp stabilì dal’autorisazion o da n pruvedimënt cumenel aposta, cumporta:

  1. n aumënt dl 10 percënt dla chëuta, sce l paiamënt dla chëuta vën fat tl tëmp di 120 dis do;
  2. n aumënt dl 20 percënt dla chëuta, sce, do che l ie passà l tëmp nunzià pra l pustom a), se slongia la tardivanza per nia plu de 60 dis do;
  3. n aumënt dl 40 percënt dla chëuta, sce, do che l ie passà l tëmp nunzià pra l pustom b), se slongia la tardivanza per nia plu de 60 dis do.

(2) I aumënc nunziei tl coma 1, pustoms a), b) y c), ne vën nia cumulei.

(3) Tl cajo de paiamënt te rates vën la normes nunziedes tl coma 1 aplichedes ala tardivanzes dla rates singules.

(4) Sce l tëmp nunzià pra l coma 1, pustom c) passa zënza che l paiamënt fosse unì fat se cruzia l Chemun dl scudimënt sfurzà de dut l credit aldò dla manieres preududes dala lege.

Art. 97 (Tl cajo che n cuatier resservà per persones residëntes ne ie nia unì ocupà o sce l ie unì ocupà abusivamënter)

(1) (Sce n cuatier cunvenziunà sometù al liam nunzià tl articul 39 o 40 ie ocupà da na persona che n n’à nia la rejon, vëniel aplicà per la dureda dl’ocupazion nia legitima na straufonga aministrativa de scioldi de doi iedesc y mez l amudlé dl priesc de fit provinziel, ma a uni maniera nia plu auta de al plu 45.000 euro. 152)

(1/bis) Sce l vën azertà na ocupazion per fins turistics y de davani da pert de persones che n n’à nia la rejon o sce l se trata de na repetizion dla viulazion dla despusizions dl articul 39 o 40 vën la straufonghes preududes tl coma 1 dubliedes y les ne sarà nia plu basses de 15.000 euro. Te de tei caji ne vëniel nia aplicà l lim mascim nunzià tl coma 1. 153)

(2) Sce l cuatier ocupà ilegitimamënter ne vën nia delibrà tl tëmp de sies mënsc dala cuntestazion dl’ocupazion abusiva, vëniel aplicà mo na straufonga de scioldi che cumporta cater iedesc l amudlé dl priesc de fit provinziel. Ti raions turistics scialdi svilupei vën la straufonghes de scioldi dubliedes. Te chësc cajo ne vëniel nia aplicà l lim mascim nunzià tl coma 1. 154)

(3) La straufonga nunzieda tl coma 1 vën ënghe aplicheda canche l cuatier sometù a liam aldò dl articul 39 o 40 ne vën nia ocupà ti tëmps nunziei tl articul 39, coma 4. Te chësc cajo ne vëniel na aplicà l lim mascim nunzià tl coma 1. 155)

152)
L articul 97, coma 1, ie unì baratà ora nsci dal articul 16, coma 7, dla L.P. di 19 d’agost 2020, n. 9.
153)
L articul 97, coma 1/bis, ie unì njuntà dal articul 16, coma 8, dla L.P. di 19 d’agost 2020, n. 9
154)
L articul 97, coma 2, ie unì mudà nsci dal articul 16, coma 9, dla L.P. di 19 d’agost 2020, n. 9.
155)
L articul 97, coma 3, ie unì mudà nsci dal articul 16, coma 10, dla L.P. di 19 d’agost 2020, n. 9.

Art. 98 (Fraziunamënt abusif)

(1) L se trata de n fraziunamënt abusif de n grunt a fin de frabica canche l vën scumencià lëures che cumporta na trasfurmazion urbanistica o de frabica de grunc, che cuntrastea cun la prescrizions di strumënc de planificazion, n forza o adotei, o a uni moda stabilides dala leges stateles o provinzieles, o zënza l’autorisazion scrita dant, sciche nce canche chësta trasfurmazion vën fata tres la spartizion dl grunt te loc, che ie aldò de si carateristiches tlermënter finalisei a unì frabichei su, y sce l vën a se l dé la venduda de chisc loc o ac cumerziei semienc; sciche carateristiches che indichea tlermënter la destinazion per l frabiché vëniel ratà la dimenscions n raport ala sort dl grunt y a si destinazion de nuzeda aldò di strumënc de planificazion, l numer y la pusizion di loc, la previjion eventuela de mplanc d’urbanisazion y elemënc spezifics n referimënt ai cumpradëures.

(2) Tl cajo che l’autorità respunsabla dla verdia azertëie che l ie unì fat n fraziunamënt di grunc te loc cun l fin de frabiché zënza l’autorisazion scrita dant, cumandela la suspension cun n pruvedimënt da nutifiché ai patrons/ala patrones di grunc y ai autri sogec respunsabli aldò dl articul 87. L pruvedimënt cumporta l finé via debota di lëures y la pruibizion de nuzé i grunc y la frabiches nstësses cun ac danter vives, y l muessa unì anutà tl liber fundier.

(3) Sce l pruvedimënt ne vën nia revucà tl tëmp de 90 dis passa la sperses fraziunedes te loc de dërt al patrimone despunibl dl Chemun.

(4)156)

156)
L articul 98, coma 4 ie unit abrogà dal articul 42, coma 1, pustom f), dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.

Art. 99 (Ntervënc nia autorisei sun bëns de cuntreda)      delibera sentenza

(1) Tl cajo de n ntervënt sun n bën sometù a defendura de cuntreda zënza l’autorisazion scrita dant, cumanda l’autorità cumpetënta per la dé ora al soget respunsabl dla viulazion la represtinazion dl stat dla lueges a si spëises aldò dl articul 86, coma 3, restan mpe l azertamënt dadedò dla cumpatibltà de cuntreda ti caji preudui dal articul 100. Tl cajo che l’autorisazion de cuntreda vënie data dadedò muessa l soget che à fat la trasgrescion paië na straufonga che curespuend ala majera soma danter l dann fat y l profit abù tres la trasgrescion.

(2) Tl cajo de refudeda dla dumanda iel da represtiné l stat dla lueges. La dumanda de azertamënt dla cumpatibltà de cuntreda prejenteda aldò dl articul 181, coma 1/quater, dl decret legislatif di 22 de jené 2004, n. 42, y mudazions suzessives, ie rateda prejenteda nce aldò y per la fazions nunziedes tl articul 100.  157)

massimeCorte Costituzionale - ordinanza del 14 aprile 2021, n. 85 - Umwelt - Erweiterung des Volumens von Gebäuden für Wohnzwecke oder für Ferien sowie Urlaub auf dem Bauernhof - Vereinfachte Annahme von Varianten des Gemeindeplans für das Gebiet und die Landschaft in Bezug auf Landschaftsgüter von besonderem Wert - Teilnahme des Bürgermeisters an den dazu berufenen Kommissionen sich in Verfahren zur Erteilung der Genehmigung der kommunalen und landesrechtlichen Zuständigkeit äußern - unerlaubte Eingriffe in das Landschaftsvermögen - Unmöglichkeit der Wiederherstellung der Orte - Durchführung gleichwertiger kompensatorischer Eingriffe und/oder Zahlung einer Geldbuße durch den Mißbrauchsverursacher - Erlöschen von der Verzichtsprozess
massimeDekret des Landeshauptmanns vom 8. März 2021, Nr. 7 - Arten nicht genehmigter landschaftlicher Eingriffe und Kriterien für die Berechnung der hierfür vorgesehenen Geldbußen
157)
L articul 99 ie unì baratà ora nsci dal articul 28, coma 1, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.

Art. 100 (Autorisazion de cuntreda data dadedò)

(1) Tl cajo de n ntervënt realisà zënza autorisazion de cuntreda o autramënter da chësta ie l azertamënt fat dadedò dla cumpatibltà de cuntreda mé lascià pro te chisc caji:

  1. sce l se trata de ntervënc che ne à nia determinà la criazion de sëurasperses de utl y de volums, o n aumënt dla sëurasperses de utl y di volums realisei legitimamënter;
  2. sce l ie unì adurvà materiai che ne ie nia chëi preudui tl'autorisazion de cuntreda;
  3. sce l se trata de lëures che ie a uni maniera da cunscidré ntervënc de manutenzion urdinera o straurdinera aldò dl articul 62.

(2) L’autorità cumpetënta per l’autorisazion de cuntreda aldò dl articul 67 porta a esprescion si minonga sun la dumanda de azertamënt dla cumpatibltà de cuntreda tl lim de tëmp d’esclujion de 180 dis. L vën a uni maniera aplicà la straufonghes de scioldi preududes tl articul 99.158)

158)
L articul 100, coma 2, ie unì mudà nsci dal articul 35, coma 1, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.

Art. 101 (Esecuzion d’ufize dl orden de represtinazion dl stat dla lueges)

(1) Sce l soget destinater de n orden de remozion, de demolizion, de represtinazion dl stat dla lueges o d’esecuzion de ntervënc de cumpensazion cumandei aldò de chësta lege ne ademplësc nia tl tëmp dat dant cie che ti ie unì cumetù de fé, possa l’autorità respunsabla dla verdia jì inant d’ufize a spëises dl nteressà/dla nteresseda.

TITUL VII
RECURSC AMINISTRATIFS

Art. 102 (Recurs per rejons architetoniches, de cuntreda o estetiches ala Jonta provinziela y al Coleghium per la defendura dla cuntreda)

(1) N possa fé recurs ala Jonta provinziela contra:

  1. l’autorisazion de cuntreda cun cundizions o l pruvedimënt de refudeda dl diretëur/dla diretëura dla repartizion provinziela cumpetënta tl ciamp de natura, cuntreda y svilup dl teritore aldò dl articul 67 coma 1 de chësta lege.

(2) La Jonta provinziela dezid do avëi tëut ite l arat de n espert/na esperta dedora dl’aministrazione provinziela.

(3) N possa fé recurs al Coleghium per la cuntreda metù su pra la repartizion provinziela cumpetënta tl ciamp de natura, cuntreda y svilup dl teritore contra:

  1. l’autorisazion de cuntreda cun cundizions o l pruvedimënt de refudeda dl Ambolt/dla Ambolta aldò dl articul 68 de chësta lege;
  2. la refudeda dl’autorisazion de frabiché o l’autorisazion de frabiché cun cundizions per rejons architetoniches, de cuntreda o estetiches, nunziedes tl articul 72, coma 1, de chësta lege.

(4) L Coleghium per la cuntreda vën numinà dala Jonta provinziela per la dureda de 3 ani y l ie metù adum da:

  1. n architet/n’architeta, sciche presidënt/presidënta, cris/crissa ora da na pruposta de trëi inuemes purteda dant dal Orden di Architec, Planificadëures, Paesajisć y Cunservadëures dla Provinzia de Bulsan;
  2. n espert/na esperta de urbanistica, cris/crissa ora dal register nunzià tl articul 9;
  3. n espert/na esperta de defendura dla cuntreda, cris/crissa ora dal register nunzià tl articul 9;
  4. n espert/na esperta tl ciamp dl patrimone storich, artistich y etnografich;
  5. n reprejentant/na reprejentanta dla repartizion provinziela cumpetënta per i bòsc o l’agrucultura, sun pruposta dla repartizion provinziela cumpetënta tl ciamp de agricultura o bòsc. 159)

(5) L Coleghium ie metù adum a na maniera valëivla cun la prejënza de duc si cumpunënc y l dezid a maiuranza dla ujes. Uni cumëmber/cumëmbra vën baratà ora/barateda ora, tl cajo d’assënza, da n cumëmber suplënt/na cumëmbra suplënta. La funzions de secreter/secretera vën eserzitedes da n giurist/na giurista dla repartizion provinziela cumpetënta de natura, cuntreda y svilup dl teritore.

(6) Ala sentedes dl Coleghium per la cuntreda possel tò pert n reprejentant/na reprejentanta dl Chemun diretamënter nteressà sciche nce la persona che fej recurs o na persona nciarieda da chësta, che muessa se n jì dan la lita.

(7) L recurs ala Jonta provinziela o al Coleghium per la cuntreda possa unì purtà ite dal damandant/dala damandanta tl tëmp nchin al tiermul d’esclujion de 30 dis dala nutificazion dl pruvedimënt y l vën tëut la dezijion lessù tl lim de tëmp de 90 dis dala data de prejentazion de chësc. Sce per ejaminé l recurs iel de bujën de fé n sëuraluech y la cundizions meteorologiches zariëuses da d’inviern ne l lascia nia pro tl tëmp preudù, possa l’unità urganisativa cumpetënta slungë l tiermul de lege per la dezijion de nchin al plu 90 dis. Dl slungiamënt dl tiermul muessel unì nfurmà l nteressà/la nteresseda y l Chemun cumpetënt per l teritore.

(8) L recurs aministratif ne suspënd nia i tiermui per la proposizion dl recurs dan sunieria. L recurs giuridich contra l medemo pruvedimënt fej a na moda che l recurs aministratif ne posse nia unì purtà inant. 

159)
L pustom e) dl articul 102, coma 4, ie unì baratà ora nsci dal articul 29, coma 1, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.

TITUL VII
NORMES DE TRANSIZION Y DE CUNTLUJION

Art. 103 (Normes de transizion)

(1)160)

(2) La pruzedures per l’apurvazion di plans y proiec che, n la data di 30 de juni 2020, fova bele nviedes via possa unì stlutes ju n basa ala normes y ala despusizions de pruzedimënt n forza nchin a chëla data. Tl cajo che l vën mo n iede dat ite plans, proiec y autorisazions de frabiché anuledes pervia de fai de pruzedura, vëniel aplicà la normes y despusizions de pruzedura n forza n la data dla vianvieda dl pruzedimënt. 161)

(3)162)

(4)163)

(5) Nchin al’apurvazion dl program de svilup cumenel preudù dal articul 51 mienen cun raion de nridlamënt i zëntri frabichei aldò dl articul 12 dla lege provinziela di 15 d’uril 1991, n. 10, y mudazions suzessives, uel dì chëi aglomerac cunliei cun plu de diesc frabiches cun nuzeda de abitazion cun na spessënza de almanco 1,0 mc/mq. La Jonta provinziela possa, te chësc medemo tëmp, apurvé aldò dl pruzedimënt nunzià tl articul 54, coma 2, dumandes di Chemuns che reverda la individuazion de raions da frabiché nueves, che muessa jì a sëida cun raions da frabiché ejistënc, de raions per atrezatures publiches, de raions cun destinazion particulera per resservares d’abineda y de opres de urbanisazion primera sciche nce la mudazion dla prescrizions per raions singui. La destinazion de raions da frabiché nueves, nce tl’atuazion de acurdanzes urbanistiches aldò dl articul 20, ie lasceda pro nce sce chisc ie spartii dai raions da frabiché ejistënc da sperses destinedes ala viabiltà y ala mubiltà o da ruves. Tl medemo tëmp possa l Chemun jì inant cun la mudazion dla destinazions dla sperses y dla prescrizions tl zënter frabicà, aldò dla pruzedura nunzieda tl articul 54, coma 1. Na cundizion per la individuazion y per la mudazions de sperses destinedes al eserzize publich ie la presënza de n program per l svilup dl turism apurvà nunzià pra l pustom g) dl coma 5 dl articul 51. La Jonta provinziela possa apurvé d’ufize la mudazions nunziedes tl articul 53, coma 8, sciche nce chëles preududes tl cheder dla pruzedures nunziedes tla pert IV, titul I, dl decret legislatif di 18 d’aurl 2016, n. 50, y mudazions suzessives, aldò dl pruzedimënt nunzià tl articul 50. L program de svilup cumenel muessa unì prejentà dai Chemuns tl tëmp de 24 mënsc dala ntreda n forza de chësta lege. 164)

(6) Ora che sce l ne ie nia espressamënter regulà autramënter resta duc i liams ejistënc n basa ala normativa da dant n forza. Cun regulamënt d’esecuzion possel unì preudù, per la ntegrazion dla despusizions de chësta lege, i caji y la cundizions che, ulache de bujën, lascia pro, do che l ie unì dat l nulla osta dl’autorità cumpetënta, la cancelazion di liams scric ite tl liber fundier n basa a chësta lege o n basa ala normativa urbanistica che fova dant n forza. L resta mpe la regulamentazion aldò dl articul 39, coma 6. 165)

(6/bis) Restan mpe l coma da dant, l coma coma 6/ter che vën do y l coma 6 dl articul 39 de chësta lege sciche nce i comes 3 y 3/bis dl articul 32 dla lege provinziela di 2 de lugio 2007, n. 3, vëniel aplicà inant per duta la abitazions per chëles che dan l prim de lugio 2020 iel unì sëurantëut i liams nunziei tl articul 79 dla lege provinziela di 11 d’agost 1997, n. 13, tl test n forza nchin ai 30 de juni 2020, la despusizions nchin ntlëuta n forza. 166)

(6/ter) Sce l liam sëurantëut aldò dl articul 79 dla lege provinziela di 11 d’agost 1997, n. 13, y i liams nunziei tl articul 39 o 40 de chësta lege vëij danora l’aplicazion de straufonghes de sort defrënta, vëniel aplicà per la viulazions di liams sëurantëuc dan l prim de lugio 2020 la straufonga plu cunvenienta, ora che sce la straufonga ie bele unida data cun pruvedimënt definitif. L ne ie te degun cajo lascià pro la pertenduda de retuda de cie che ie bele unì paià. 167)

(7)168)

(8) Tl cajo che l resultea che n stat de fat de na imubilia ejistënta ne sibe nia cunform ala planimetries depusitedes pra l Chemun o sce l ne resultea nia tlermënter dala planimetries inant nunziedes possa l nteressà/la nteresseda damandé l adatamënt dla planimetries al stat de fat, sce l/la desmostra cun mesuns adatei che la nia cunformità se à purtà pro n na data canche la ne fova nia ilegitima. L adatamënt vën dejëut tres n’autorisazion de frabiché, y chël cun delibrazion dala chëuta de ntervënt.

(9) L dejëujamënt de ativiteies de cumerz ala menuda te n raion produtif cun riferimënt a marcanzies defrëntes da chëles dates cumpededes su tl articul 33, coma 4, y che canche l ie jit n forza chësta lege ie bele legitimamënter autorisà, possa jì inant. L’ativiteies de cumerz ala menuda te raions produtifs per chëles che l ie unì mandà, dan i 12 de nuvëmber 2014, la senialazion relativa de scumenciamënt atività (SZCA/SCIA) y/o la comunicazion, ma che ne ie mo nia unides scumencedes y chëles che ie unides scumencedes ma che ne vën nia dejëutes avisa n curespundënza ala senialazions zertifichedes de scumenciamënt atività (SZCA/SCIA) y/o ala comunicazion mandeda ite, vën ratedes, n chëla data, sciche nia tl vester y la comunicazion relativa zënza fazion. Sce chësta vën mandeda ite da nuef vëniela ejamineda aldò dla despusizions nunziedes tl articul 2 dla lege provinziela di 16 de merz 2012, n. 7, y mudazions suzessives. La despusizions nunziedes te chësc coma vën nce aplichedes tl cajo che l’ativiteies ne fossa per forza de pruvedimënc aministratifs nia unides scumencedes o sce les ie oget de stritaria giudiziera, ora che sce i pruvedimënc aministratifs curespundënc ie unic anulei n basa a sentënzes passedes n giudicat n la data di 12 de nuvëmber 2014.

(10) L articul 47, coma 1, pustom e), vën aplicà per duta la sperses che n la data dla jita n forza de chësta lege ie destinedes a raion da frabiché.

(11) Restan mpe la scemplificazions de pruzedura preududes da chësta lege possa i ntervënc nunziei tl articul 1, coma 1, pustoms a), b), c), d), e) y f), dl decret dl Presidënt dla Provinzia di 6 de nuvëmber 1998, n. 33, y mudazions suzessives, unì autorisei, sun dumanda dl nteressà/dla nteresseda, diretamënter dal Ambolt cumpetënt/dala Ambolta cumpetënta per l teritore, nce aldò dl articul 6 dla lege provinziela di 21 d’utober 1996, n. 21, y mudazions suzessives. Per chisc ntervënc ne iel nia de bujën de mo na comunicazion, autorisazion o lizënza. L’autorisazion vën mandeda al ispetorat forestel cumpetënt.

(12) Per l’aplicazion dl articul 37, coma 4, vën l volum de frabica nia agricul tla sënta dl’azienda agricula de n mesc stlut, dan la jita n forza dla lege provinziela di 23 de juni 1992, n. 21, ratà de uni viers volum residenziel, unfat ciuna che ie la destinazion de nuzeda dl raion ulache ie l volum da frabiché, unfat ciuna che sibe la destinazion de nuzeda data sëura tl’autorisazion de ntervënt, tla lizënza de frabiché o tla cunzescion de frabiché y unfat ciuna che sibe la destinazion de nuzeda atuela. Sce chësc volum de frabica ie unì adurvà n pert o defin dala jita n forza dla lege provinziela da dant nchin ala cuntlujion de n’acurdanza, coche spezificà dessot, a na maniera cuntinuativa sciche eserzize publich, possa l Chemun teritorialmënter cumpetënt stlù ju cun l patron/la patrona dl mesc stlut n’acurdanza tenian cont dla despusizions aldò dl articul 20 tl lim dl coma 4, te chëla che l valor njuntà de planificazion aldò dl articul 19, coma 4, muessa unì recuperà a na moda che cun la destinazion de nuzeda residenziela possa l dërt de frabiché unì acurdà aldò dl articul 37, coma 4, tl lim de n volum mascim de 1.000 m³, cun la inclujion de dut l volum ejistënt. Dan la senialazion de agibltà, muessel, leprò ala prescrizions nunziedes tl articul 37, coma 4, nce unì fat na spartizion dla proprietà danter l mesc stlut y l eserzize publich. Cundizion per la cuntlujion de chësta cunvenzion ie:

  1. che l se trata de n mesc stlut, che vën efetivamënter laurà ti ultimi 10 ani dan che chësta acurdanza vën stluta ju da pert dl paur o dala persones de si familia;
  2. che l vënie sodesfà i recuisic legai per la spartizion tl daunì dl eserzize publich dal mesc stlut, nce n desvieda dal coma 4 dl articul 37;
  3. che l sibe, do la spartizion nunzieda dessëura, i recuisic legai per la furmazion nueva de n mesc stlut.

Per l’azertazion dla cundizions nunziedes dessëura muessa l Chemun, dan stlù ju la cunvenzion nunzieda dessëura, giapé dala cumiscion locala per i mejes n bënsté cun vist dla repartizion provinziela cumpetënta per l’agricultura, n cunformità cun la despusizions sun l mesc stlut. 169)

(13) Sce l ne ie nia esplizitamënter preudù autramënter, à i regulamënc aldò dl articul 39, coma 6, per oget nce i liams che fova unic metui su n basa a leges da dant per la defendura dl bujën abitatif dla populazion residënta.

(14) La zones residenzieles de cumpletamënt y la zones residenzieles d’espansion individuedes tl plan urbanistich cumenel tl mumënt dla jita n forza de chësta lege vën ratedes raions mescedei aldò de chësta lege, la zones de recupereda vën ratedes zëntri storics. La prescrizions dates dant ti strumënc de planificazion per la zones singules resta la medemes. I articuli 19 y 57 ne vën nia aplichei ala sperses nteressedes, ora che tl cajo de zones residenzieles d’espansion per chëles che l ne ie mo nia unì adotà n plan de atuazion. Tl cajo de zones residenzieles d’espansion, per chëles che l ie unì apurvà n plan de atuazion aldò dla despusizions dla lege provinziela di 11 d’agost 1997, n. 13, eventualmënter nce n cumbinazion cun l coma 2 de chësc articul, vëniel aplicà chësta despusizions:

  1. i cuatieres che vën realisei sun la sperses destinedes al frabiché abitatif alesirà ie sometui ala ublianza dl liam aldò dl articul 39, che vën scrit ite tl liber fundier, sce n cajo adum cun l liam soziel nunzià tl urdinamënt dl frabiché abitatif alesirà, cun la delibra de asseniazion;
  2. la spëises de urbanisazion y d’autra spëises preududes tl articul 40 dla lege provinziela di 11 d’agost 1997, n. 13, tl test valëivl nchin ai 30 de juni 2020, vën calculdes y partides su danter i patrons/la patrones o i/la assenieteres dla sperses respetives n proporzion al volum de frabica lascià pro sun la basa dl plan de atuazion.

I plans de fraziunamënt valëivli tl mumënt dla jita n forza de chësta lege vën cunscidrei plans de atuazion aldò dl articul 57 y possa unì mudei cun l pruzedimënt nunzià tl articul 60 nce n referimënt ai loc singui, per realisé i fins nunziei tl articul 2, coma 1, pustom i). 170)

(15) N desvieda dala despusizions nunziedes tl articul 17, coma 2 possa i raions produtifs ejistënc dedora dl raion de nridlamënt tl mumënt dla jita n forza de chësta lege unì frabichei pro y, aldò dla pruzedura nunzieda tl articul 54, coma 2, ampliei. I eserzizies cun destinazion de nuzeda aldò dl articul 23, coma 1, pustoms f) y g), che dejëuj legitimamënter l'atività senialeda y che ie dedora dl raion de nridlamënt possa unì ampliei nchin al 50 percënt dla sëuraspersa a fin produtif ejistënta canche chësta lege va n forza; sce l vën superà l ampliamënt lascià pro dl 50 percënt, muessel unì individuà n raion produtif cun la pruzedura nunzieda tl articul 54, coma 2. 171)

(16) Chisc organs colegiai possa dejëujer nchin ai 6 de nuvëmber 2020 la funzions indichedes tlo dessot:

  1. la cumiscion provinziela natura, cuntreda y svilup dl teritore metuda su aldò dl articul 2 dla lege provinziela di 11 d’agost 1997, n. 13, chëles dla Cumiscion provinziela per l teritore y la cuntreda nunzieda tl articul 3 dla lege provinziela di 10 de lugio 2018, n. 9;
  2. la cumiscion per la defendura dla cuntreda metuda su aldò dl articul 2 dla lege provinziela di 25 de lugio 1970, n. 16, chëles dla Cumiscion provinziela nunzieda tl articul 69 dla lege provinziela di 10 de lugio 2018, n. 9 y
  3. l Coleghium per la defendura dla cuntreda metù su aldò dl articul 9 dla lege provinziela di 25 de lugio 1970, n. 16, chëles dl Coleghium per la cuntreda nunzià tl articul 102 dla lege provinziela di 10 de lugio 2018, n. 9.

I organs colegiai nunziei dessëura possa oradechël dejëujer la funzions n cont dla valutazion di plans y proiec per chëi che l pruzedimënt curespundënt resultova bele nvià via n la data di 30 de juni 2020. 172)

(17) Canche l vën aplicà per l prim iede la despusizions nunziedes tl coma 7 dl articul 39 publichea i Chemuns, tl tëmp nchin ai 30 de juni 2021, la lista tlo preududa. 173)

(18) L regulamënt aldò dl coma 2 dl articul 104 dla lege provinziela di 10 de lugio 2018, n. 9, ne vën nia aplicà ala ublianzes de cunvenziunamënt sot al 100 percënt basedes sun cunvenzions urbanistiches che toma tl cheder de aplicazion dl articul 23, coma 4, dla lege provinziela di 19 de lugio 2013, n. 10. L resta nce mpe la ublianzes de cunvenziunamënt sot al 100 percënt, sce les reverda zones de espansion y de cumpletamënt, de chëles che la individuazion ie bele unida publicheda tl Buletin Ufiziel dla Region n la data di 13 de lugio 2018 y de chëles che i plans de atuazion curespundënc, sce chisc ie preudui dal plan urbanistich, ie bele unic apurvei n la data di 13 de lugio 2018. L cunvenziunamënt nunzià tl articul 104, coma 2, dla lege provinziela di 10 de lugio 2018, n. 9, ie ublient per l’abitazions per chëles che n la data di 5 d’utober 2018 ne iel mo nia unì dat ora na cunzescion de frabiché. Dedora dla sperses per l frabiché abitatif alesirà ne vën chësc regulamënt nia aplicà al volum abitatif ejistënt nia somtù a liam de cunvenziunamënt canche l vën, tl cheder dl medemo volum, nce n ucajion de ntervënc de recupereda, tlo leprò nce la demolizion y recostruzion, aumentà l numer dla abitazions. I liams scric ite tl liber fundier n cont dla ublianzes de cunvenzionamënt sëurantëutes a pië via dai 13 de lugio 2018 n basa al articul 104, coma 2, dla lege provinziela di 10 de lugio 2018, n. 9, y che toma danter la ezezions preududes te chësc coma, possa unì cancelei do che l ie unì dat l nulla osta dl Ambolt/dla Ambolta y do che l ie unì paià la chëuta sun l cost de costruzion che ie da paië tla soma stabilida dal regulamënt cumenel n l di che l vën dat l nulla osta. 174)

(19) N mancianza de personal cualificà possa l Chemun sëurandé, aldò dl articul 63, coma 5, a n dependënt/na dependënta dl ufize tecnich zënza cualificazion la ncëria de respunsabl dl Front office per la pratiches de frabica y de cuntreda nunziedes tl articul 63. Chësc dependënt/Chësta dependënta muessa se mpenië a tò pert al prim curs de cualificazion che vën pità y possa unì fat. Tenian cont dla despusizions nunziedes ti articuli 104 y 105 dla lege regiunela di 3 de mei 2018, n. 2 vën la ncëria revucheda tl cajo che l dependënt/la dependënta ne fej o ne superea nia l curs. Mo n recuisit per giapé la ncëria ie che l dependënt/la dependënta ebe laurà pra aministrazions cumeneles per almanco cin ani o che l/la ebe superà l ejam de Stat preudù per la iscrizion tl register prufesciunel di geometri o che l/la ebe n diplom de laurea y sibe passà/passeda pra l ejam de Stat preudù per la iscrizion ala sezion A de un de chisc registri prufesciunei:

  1. register prufesciunel di architec, planificadëures, paesajisć y cunservadëures;
  2. register prufesciunel di injenieres;
  3. register prufesciunel di dutores agronoms y dutores forestei;
  4. register prufesciunel di geologs. 175)

(20) La cumiscions cumeneles per l frabiché metudes su aldò dl articul 115 dla lege provinziela di 11 d’agost 1997, n. 13, y mudazions suzessives, possa dejëujer la funzions dla Cumiscion cumenela per l teritore y la cuntreda nunzieda tl articul 4 y dla cumiscion nunzieda tl articul 68, coma 1, l plu giut nchin ai 30 de juni 2021. Duta la dumandes per giapé l’autorisazion de frabiché aldò dl articul 72, coma 1, muessa unì ejaminedes dala cumiscion cumenela per l frabiché. Nchin al’apurvazion di regulamënc dl frabiché cumenei nunziei tl articul 21, coma 5, y a uni maniera nia plu giut che do i 30 de juni 2021, vel la despusizions di regulamënc per l frabiché cumenei n forza nchin ai 30 de juni 2020, a cundizion che les vede a una cun la despusizions de chësta lege y di regulamënc d’esecuzion adotei, sciche la despusizions n cont dl funziunamënt dla cumiscion cumenela per l frabiché dates dant dai regulamënc cumenei per l frabiché n forza nchin ai 30 de juni 2020. Nchin che la reprejentanza balanzeda di cumpunënc/dla cumpunëntes dla grupa linguistica ladina ne ie nia garantida tla lista di esperc/dla espertes aldò dl articul 9 possel unì numinà tla Cumiscion cumenela per l teritore y la cuntreda mpede chisc esperc/chësta espertes dla grupes linguistiches tudëscia y taliana. 176)

(21) Tl respet dla normes tl ciamp di cuntrac publics possa la Provinzia stlù ju acurdanzes urbanistiches cun privac o ënc publics per sauridé l’atuazion de ntervënc de nteres sëuracumenel, determinedes cun delibra dla Jonta provinziela. 177)

(22) Tla acurdanzes urbanistiches, te chëles che la Provinzia ie pert de cuntrat, possel, danter l auter, unì preudù chësta prestazions o contraprestazions:

  1. zescion o barat de imubilies o dërc reei, y te chësc cajo muessa la pertes de cuntrat privates vester patrones da almanco 5 ani dla cuota de maiuranza dla imubilies che ie oget dl cuntrat, ora che sce l se trata de dunazions y arpejons;
  2. criazion o zescion de dërc de frabica tl raion de nridlamënt o te raions da frabiché ejistënc; l cumerz ala menuda possa mé vester oget de acurdanzes urbanistiches adum cun la realisazion prevalënta y cuntestuela de volum per abitazion, restan mpe che l volum destinà al cumerz ala menuda ne daussa nia superé l 20 percënt dl volum crià cun l’acurdanza urbanistica, o te raions mescedei. 178)

(23) Per fé ntervënc che toma tla cumpetënza dla Provinzia possa la Jonta provinziela, a una cun l Chemun nteressà, stlù ju acurdanzes urbanistiches aldò di comes da dant 21 y 22 y les ntegré tl strumënt de planificazion aplicà al pruzedimënt nunzià tl articul 50. Sce l vën nce tucà cumpetënzes o ntervënc de nteres publich de n Chemun, partezipea chësc sciche pert de cuntrat al’acurdanza urbanistica. 179)

(24) Tl cheder di ntervënc de restruturazion de frabica, ratan pea nce i ntervënc de demolizion y recostruzion de frabiches ejistëntes cun la mudazions dla forma dedoravia, dla fassades, dla spersa frabicheda sëuravia, dla planta, dla carateristiches dla partizion di volums y dla tipologia, cun i renuvamënc che ie de bujën per l adatamënt ala normativa antisismica, per l’aplicazion dla normativa sun l’azessibltà, per la nstalazion di mplanc tecnologics y per l miuramënt dla efizienza energetica. Mé ti caji espressamënter preudui dala legislazion n forza o dai strumënc urbanistics cumenei possa l ntervënt oradechël preudëi l aumënt dl volum de frabica nce per ncurajé ntervënc de regenerazion di zëntri urbans. N referimënt ala imubilies sometudes ala defendura storich-artistica o de cuntreda aldò dl articul 11, coma 1, pustomes a), b), d), e), f) y i), sciche nce, per imubilies de valor storich y architetonich te zëntri storics o te n raion plu lerch, velel inant, ora che sce l ie d’autra despusizions legislatives o previjions aldò de strumënc de planificazion urbanistics, che ntervënc de demolizion y recostruzion y ntervënc de represtinazion de frabiches tumedes nsëuralauter o zaredes ju costituësc ntervënc de restruturazion de frabica, sce l vën mantenì la forma dla frabica, la fassades, la planta dla frabica y la carateristiches planivolumetriches y tipologiches dla frabica da dant y sce l ne ie nia preudù aumënc de volum. 180)

160)
L articul 103, coma 1 ie unit abrogà dal articul 42, coma 1, pustom g), dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
161)
L articul 103, coma 2, ie unì baratà ora dal articul 36, coma 1, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17, y dadedò mudà nsci dal articul 8, coma 3, dla L.P. di 16 d’auril 2020, n. 3, y dal articul 30, coma 1, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.
162)
L articul 103, coma 3 ie unit abrogà dal articul 42, coma 1, pustom g), dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
163)
L articul 103, coma 4 ie unit abrogà dal articul 42, coma 1, pustom g), dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
164)
L articul 103, coma 5, ie unì baratà ora n iede dal articul 30, coma 2, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15, dadedò mudà dal articul 15, coma 15 dla L.P. di 23 de lugio 2021, n. 5, y dal articul 7, comes 11 y 12 dla L.P. di 16 d’agost 2022, n. 10.
165)
L articul 103, coma 6, ie unì baratà ora nsci dal articul 36, coma 2, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
166)
L articul 103, coma 6/bis ie unì juntà dal articul 36, coma 3, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17, y dadedò mudà nsci dal articul 16, coma 11, dla L.P. di 19 d'agost 2020, n. 9.
167)
L articul L coma 6/ter ie uní juntà dal articul 16, coma 12 dla L.P. di 19 d'agost 2020, n. 9.
168)
L articul 103, coma 7 ie unit abrogà dal articul 42, coma 1, pustom g), dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
169)
L articul 103, coma 12, ie unì mudà nsci dal articul 36, comes 4 y 5, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
170)
L articul 103, coma 14, ie n iede unì mudà dal articul 16, coma 13, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 9, y dadedò mudà nsci dal articul 30, comes 3 y 4 dla L.P. 17 de dezëmber 2020, n. 15.
171)
L articul 103, coma 15, ie unì baratà ora n iede dal articul 36, coma 6, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17, y dadedò mudà nsci dal articul 15, coma 16 dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 5.
172)
L articul 103, coma 16, ie unì baratà ora nsci dal articul 16, coma 14, dla L.P. di 19 d'agost 2020, n. 9.
173)
L articul 103, coma 17 ie unì njuntà dal articul 36, coma 7, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17, y dadedò baratà ora nsci dal articul 30, coma 5, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15
174)
L articul 103, coma 18 ie unì njuntà dal articul 36, coma 8, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
175)
L articul 103, coma 19 ie unit juntà dal articul 16, coma 15, dla L.P. di 19 d'agost 2010, n. 9, y dadedò baratà ora dal articul 30, coma 6, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15 y ala fin mudà nsci dal articul 15, coma 17 dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 5.
176)
L articul 103, coma 20 ie unì njuntà dal articul 30, coma 7, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.
177)
L articul 103, coma 21 ie unì njuntà dal articul 30, coma 8, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.
178)
L articul 103, coma 22 ie unì njuntà dal articul 30, coma 8, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15
179)
.L articul 103, coma 23 ie unì njuntà dal articul 30, coma 8, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.
180)
L articul 103, coma 24, ie unì njuntà dal articul 15, coma 8, dla L.P. de lugio 2021, n. 5, dadedò ntegreda tres al articul 4, coma 11 dla L.P. di 10 de jené 2022, n. 1, y dal articul 7, coma 13 dla L.P. di 16 d’agost 2022, n. 10.

Art. 104 (Mudazion de normes)     delibera sentenza

(1) L articul 6, coma 1 dla lege provinziela di 21 de utober 1996, n. 21, y mudazions suzessives, vën baratà ora nsci:

“1. Ora che ti caji preudui dal articul 103, coma 11, dla lege provinziela ’Teritore y cuntreda’ y dal articul 6, coma 3, dla lege provinziela di 21 d’utober 1996, n. 21, y mudazions suzessives, autorisea l l diretëur dl ispetorat forestel teritorialmënter cumpetënt ti raions sometui a liam idrogeologich-forestel, de dejëujer lëures de muvimënt dl terac. L’autorisazion possa cuntenì prescrizions lientes sun la maniera d’esecuzion di lëures.”

(2) Do l coma 2 dl articul 79/ter dla lege provinziela di 11 d’agost 1997, n. 13, y mudazions suzessives, vëniel njuntà chësc coma:

“3. Fin ala jita n forza dla lege provinziela nueva Teritore y cuntreda muessel ti Chemuns y tla frazions che à plu dl 10 percënt de segondi cuatieres unì cunvenziunà y ocupà ala medema cundizions l 100 percënt di cuatieres nueves y trasfurmei, n desvieda ala normes de chësta lege aldò dl articul 79, y mudazions suzessives, restan mpe la despusizions d’ezezion dl articul 27, coma 3. La Jonta Provinziela stabilësc cun delibra chisc chemuns y chësta frazions aldò di criteres y la manieres fissedes do avëi audì l Cunsëi di chemuns. L ne vën nia cumpedà i cuatieres nuzei turisticamënter per l’ativiteies de feries sun l luech da paur y de fitamajon. La delibra va n forza n l di do si publicazion.”

massimeBeschluss vom 25. September 2018, Nr. 968 - Festlegung der Gemeinden und Fraktionen mit 100%-iger Konventionierungspflicht
massimeBeschluss vom 25. September 2018, Nr. 957 - Kriterien und Modalitäten zur Festlegung der Gemeinden und Fraktionen mit 100%-iger Konventionierungspflicht (abgeändert mit Beschluss Nr. 1372 vom 18.12.2018)

Art. 105 (Abrogazion de normes)

(1) Restan mpe cie che ie preudù dai comes che vën do dessot, vëniel cun la jita n forza de chësta lege abrogà chësta normes:

  1. la lege provinziela di 25 de lugio 1970, n. 16, y mudazions suzessives;
  2. la lege provinziela di 11 d’agost 1997, n. 13, y mudazions suzessives.

(2) Fin ala data dla jita n forza dl regulamënt nunzià tl articul 21, coma 1, vëniel aplicà inant i articuli 112, 123, 126 y 126/bis dla lege provinziela di 11 d’agost 1997, n. 13, y mudazions suzessives, tla verscion n forza dan si abrogazion, y la normes de regulamënt respetives.

(3) Fin ala data dla jita n forza dl regulamënt nunzià tl articul 21, coma 3, uniral inant aplicà i articuli 127 y 127/bis dla lege provinziela di 11 d’agost 1997, n. 13, y mudazions suzessives, tla verscion n forza dan si abrogazion, y la normes de regulamënt respetives.

(4) L decret dl Presidënt dla Provinzia di 6 de nuvëmber 1998, n. 33, resta n forza ti lims nunziei tl articul 103, coma 11.

Art. 106 (Tlausula de neutralità finanziera)

(1) L'atuazion de chësta lege vën a se l dé cun la ressorses umanes, strumenteles y finanzieres despunibles aldò dla normes n forza y, te uni cajo, zënza spëises nueves o sëuraprò a cëria dl bilanz provinziel.

Art. 107 (Jita n forza)

(1) Restan mpe cie che dat dant tl coma 2, va chësta lege n forza ai prim de lugio 2020. 181)

(2) L articul 63, coma 5, l articul 103, coma 18, y l articul 104, coma 2, de chësta lege va n forza n l di do chël de si publicazion tl Buletin Ufiziel dla Region.  182)

Chësta lege ie da publiché tl Buletin Ufiziel dla Region. Uniun/Uniuna a chël/chëla che l ti spieta, à la ublianza de la usservé y da la fé usservé sciche lege dla Provinzia.

181)
L articul 107, coma 1, ie unì baratà ora nsci dal articul 37, coma 1, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
182)
L articul 107, coma 2, ie unì baratà ora nsci dal articul 37, coma 2, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.

Njonta A (articul 66, coma 1)
Ativiteies y ntervënc che ne ie nia sometui a autorisazion de cuntreda  
 delibera sentenza

A 1) Lëures dedite che ne muda nia l cialé ora dla frabiches, cochemei denuminei per i fins urbanistics y dl frabiché, nce sce i cumporta la mudazion dla destinazion de nuzeda a cundizion che i curespuende ala despusizions urbanistiches;

A 2) ntervënc sun la fassades y la curidures dla frabiches, sce fac tl respet di plans dl culëur eventualmënter n forza tl Chemun y dla carateristiches architetoniches, morfotipologiches, de materia y dla finidures ejistëntes, coche p.ej.: renuvamënt dl smautà, sblanchejà nuef, furnimënc dedoravia o curidures; lëures de manutenzion di balcons, terasses o sceles dedora; ntegrazion o sostituzion de vedrines y njins de prutezion dl’ativiteies economiches, de finidures dedoravia o manufac sciche funestres, curnijes, glanderi, lëures da spangler, vieresc de tët, ciamins y cosses semientes; ntervënc de ijulamënt per l’efizienza energetica dla frabiches che ne comporte nia la realisazion de elemënc o manufac che sporj ora dala sciaguma, tlo leprò vëniel nce ratà chëi fac sun tët. Ala medema cundizions ne ie oradechël nia sometuda a autorisazion la realisazion o la mudazion de giaurides oravier o de vieresc sun tët, sce chisc ntervënc ne interessea nia i bëns liei aldò dl articul 11, coma 1, pustoms f) y b), de chësta lege, tl lim, per chëst’ultima, ala imubilies de nteres storich-architetonich o storich-testemuniel, tlo leprò vën nce ratedes la frabiches da paur tradiziuneles, ijuledes o nluegedes ti zëntri o nujiei storics;

A 3) ntervënc per l cunsolidamënt statich dla frabiches, tlo leprò vëniel ratà nce i ntervënc che ie de bujën per l miuramënt o l adatamënt per rejons antisismiches, sce i ne cumporta nia mudazions ala carateristiches morfotipologiches, ai materiai dedoravia dla fassades o al volum y al’autëza dla frabica;

A 4) ntervënc che ie de bujën per tò demez rëms architetonics, sciche la realisazion de rampes dedoravia per l superamënt de deslivei nia majeri de 60 cm, la nstalazion de njins de auzeda sun la sceles, la realisazion de auzaderi dedoravia o njins semienc sun sperses de purtenienza dedite che ne ie nia da udëi dala lerch publica;

A 5) lëures fac sun fassades segonderes o te lercs de purtenienza dedite, o te lueges a uni maniera nia da udëi dala lerch publica, o sce l se trata de mplanc ntegrei tla cunfigurazion dedora dla frabiches y sce chisc ntervënc ne nteressea nia bëns cun n liam aldò dl articul 11, coma 1, pustoms f) y b), de chësta lege, tl lim per chësta ultima dla imubilies de nteres storich-architetonich o storich-testemuniel, tlo leprò nce ratedes la frabiches da paur tradiziuneles, ijuledes o nluegedes te zëntri o nujiei storics:

  1. nstalazions de mplanc tecnologics dedoravia a servisc dla frabiches singules nia sometudes a vel autorisazion de frabiché, sciche cundiziunadëures y mplanc de climatisazion cun pertes dedoravia, mplanc de sciaudamënt, antenes paraboliches y antenes;
  2. nstalazion, mudazion y sostituzion de mplanc tecnologics dedite tla frabiches ejistëntes;
  3. nstalazion de tancs dal gas cun na capazità de al plu 13 m³, cun la pertes che toca leprò;
  4. la realisazion de de pitli sistems de tratamënt dl’eghes de desćëria per nchin a 50 abitanc ecuivalënc;

6)

  1. nstalazion de panei da surëdl (termics o fotovoltaics) per l refurnimënt de frabiches singules, sce pusiziunei sun tëc plac y a na maniera che n ne i vëije nia dala lercs publiches dedora;
  2. nstalazion de panei da surëdl (termics o fotovoltaics) per l refurnimënt de frabiches singules, sce ntegrei tla cunfigurazion di tëc, o cuncei via sun i tëc cun la medema nclinazion y l medemo urientamënt dla frabiches, aldò dl regulamënt nunzià tl articul 29, coma 3;

A 7) nstalazion de micro generatëures a vënt cun n’autëza de ndut nia majera de 1,50 m y n diameter nia majer de 1,00 m, sce chisc ntervënc ne nteressea nia i bëns cun liam aldò dl articul 11, coma 1, pustoms f) y b), de chësta lege, tl lim, per chësta ultima, dla imubilies de nteres storich-architetonich o storich-testemuniel, rates tlo leprò nce la frabiches da paur tradiziuneles, ijuledes o nluegedes ti zëntri o nujiei storics;

A 8) ntervënc d’adatamënt funzionel de cabines per mplanc tecnologics a rë, tlo vëniel nce ratà la sostituzion dla cabines ejistëntes cun manufac semienc per tipologia y dimenscions, coche nce ntervënc destinei ala nstalazion y al svilup dla rë de comunicazion eletronica a gran slune, nce cun n aumënt dl’autëza de nia plu de 50 cm;

A 9) nstalazion de njins de segurëza sun i tëc dla frabiches per no tumé ju;

A 10)

  1. opres de manutenzion y adatamënt dla lercs dedite, publiches o privates de costruzions ejistëntes, sciche tretuares, banchëtes de stredes, ijules de trafich, cumpunëntes de njins de sperses publiches, funtanes, sce les ie fates tl respet dla carateristiches morfotipologiches, di materiai y dla finidures bele dant ejistëntes, y dl carater tipich dl cuntest local;
  2. sostituzion de njins de destribuzion y automac da dé ora carburant tla stazions de refurnimënt;
  3. nstalazion, mudazion o sostituzion de strutures per fermedes dla curiera;
  4. nluegiamënt de mesuns de publizità, tofles de nfurmazion y senialetica aldò dla diretives apurvedes dala Jonta provinziela;

A 11) opres de urbanisazion primeres preududes te plans de atuazion bele valutei per fins de cuntreda;

A 12)

  1. ntervënc da dejëujer sun la sperses de purtenienza dla frabiches che ne cumporta nia de gran mudazions dla strutures planimetriches y dla vegetazion, realisei tl respet dla carateristiches morfotipologiches, di materiai y dla finidures bele dant ejistëntes, sciche nce dl carater tipich dl cuntest dl luech, sciche l adatamënt dla lueges fonzifichedes, la realisazion de troies, la nstalazion de funtanes, la sistemazion de vërt y opres semientes che ne muda nia la morfologia dl grunt, y, tla medema sperses, la demolizion n pert o defin, zënza recostruzion, de volums tecnics y manufac de njonta zënza valor architetonich, storich o testemuniel particuler;
  2. la nstalazion de seres per adurvanza da cësa cun na sëuraspersa nia majera de 20 m2;

A 13) ntervënc de manutenzion, sostituzion o adatamënt de ntredes, sieves, mures de sëida y de sustëni, nstalazion de elemënc de segurazion contra l rumpì ite sun ntredes, sieves y mures de sëida fac tl respet dla carateristiches morfotipologiches, di materiai y dla refinidures, a cundizion che chisc ntervënc ne nteresseie nia i bëns cun liam aldò dl articul 11, coma 1, pustoms f) y b), de chësta lege, tl lim, per chësta ultima, dla imubilies de nteres storich-architetonich o storich-testemuniel, tlo leprò vëniel nce ratà la frabiches da paur tradiziuneles, ijuledes o nluegedes ti zëntri o nujiei storics;

A 14) senté sienes y lëns, singui o te grupes, sun sperses publiches o privates, cun ejempleres adulc dla medema sort o de sortes autoctones o a uni maniera storicamënter naturalisedes y tipiches di luesc;

A 15) tl respet dla despusizions de defendura di bëns archeologics sciche nce dla prescrizions de cuntreda spezifiches eventueles n cont dla sperses de nteres archeologich nunziedes tl articul 12, coma 1, pustom h), de chësta lege, la realisazion y manutenzion di ntervënc sot a tiera che ne cumporta nia la mudazion permanënta dla morfologia dl grunt y che ne ruina nia la strutures vegetaziuneles y i elemënc de cuntreda sciche:

  1. volums cumpletamënter sot a tiera zënza pertes sëura tiera;
  2. cundotes a prescion y rëies de irigazion, zitli y opres d’abineda d’ega de sofonz zënza manufac che cëla ora sëura tiera;
  3. mplanc geotermics per frabiches singules;
  4. tancs sot a tiera, zisternes y manufac semienc sot a tiera;
  5. canai, roles o cabli sot a tiera per la rëies de destribuzion locala de servijes de nteres publich o dl’eghes fosces zënza realisazion de manufac nueves che cëla sëura tiera ora;
  6. cunliamënt ala rë dla infrastrutures.

Ti caji cumpedei su dessëura iel lascià pro la realisazion de pozec che cëla sëura tiera ora de nia plu de 40 cm. Sce l se trata de cundotes dal’ega y rëies d’irigazion muessa l damandant/la damandanta avëi la cunzescion per la derivazion dl’ega.

A 16) ocupazion temporera dl grunt privat, publich o de nuzeda publica tres la nstalazion de strutures o de manufac bel scëmpl tachedes ju pra fonz zënza opres de mur o de fundamënta, per manifestazions, spetaculi, evënc o per mostres y venduda de marcanzia, mé per l tëmp che la manifestazion vën dejëuta, a uni maniera nia per plu de 120 dis tl ann de surëdl;

A 17) nstalazions dedoravia nluegedes per ativiteies economiches sciche eserzizies che dà ora da maië y da bever, ativiteies cumerzieles, turistich-rezetives, sportives o dl tëmp liede, metudes adum da elemënc che possa saurì unì tëuc adalerch y tëuc demez sciche tëndes, plataformes, elemënc peravënt da les pertes, manufac de urnamënt, elemënc da fé umbria o d’autra strutures lesieres de curidura, y zënza pertes de mur o strutures tachedes ju stabilmënter pra fonz; ora che tl vërt alpin;

A 18) nstalazion de strutures de sustëni per l monitoraje ambientel o per mesurazions y usservazions geognostiches, ora che chëles destinedes a ativiteies de crissa de idrocarbures;

A 19)

  1. ntervënc tl raion dl dejëujamënt dl’atività agrera-forestela-pasturela tl vërt agricul y tl bosch, che ne cumporta nia la mudazion permanënta dl stat dla lueges cun costruzions de frabica y d’autra opres zeviles, y for che l se trate de ativiteies y opres che ne mude nia l bilanz idrogeologich dl teritore;
  2. ntervënc sun mplanc idraulics agreres de valor storich o de testemunianza;
  3. nstalazion de seres mubiles sajoneles che ne à deguna strutures de muradura, pei, pergules, manufac singui muvibli de lën per mëter massaria agricula, cun sëuraspersa curida nia majera de 5 m² y bel scëmpl tachei ju pra fonz zënza opres de fundamënta o opres de muradura; la rëies contra la tampesta, plohes y rëies de prutezion per cultures agreres;
  4. costruzion de tiaces y banc dal’eves cunforms ala diretives apurvedes dala Jonta provinziela;
  5. ntervënc de manutenzion liei al’atività dla pescia;
  6. ntervënc de manutenzion dla viabiltà de ujinanza, de puscion y forestela che ne muda nia la strutura y la curidura dl fonz dla trasses;
  7. ntervënc de manutenzion y realisazion de mures a sëch fac a na maniera tradiziunela y cianei per ativiteies agrer-foresteles y de pastura, fac cun materiai y tecniches tradiziuneles;
  8. ntervënc de represtinazion dla ativiteies agricules y de pastura tla sperses rureles chersciudes ite dala vegetazion de bosch y sienes, do che l ie unì azertà la nuzeda agricula y de pastura da dant da pert dla autoriteies cumpetëntes, sce l ne ie degun liams sun chësta sperses tl plan de cuntreda;
  9. splanamënc tl vërt agricul zënza opres de sustëni, cun mantenimënt dl andamënt generel dl grunt, che tol ite te uni cajo n deslivel de n meter de plu o de manco, zënza mudazions a elemënc de cuntreda y dl bilanz idrogeologich;
  10. depusizion de material de giaveda per la bonificazion agricula tl vërt agricul te n raport nchin a 1m³/m² a n mascim de 2.000 m³, zënza opres de sustëni, zënza mudazions a elemënc de cuntreda y zënza mudazions dl bilanz idrogeologich;
  11. m) estrazion y spustamënt de sasc y material da tiera per nuzeda persunela finalisei ala realisazion de ntervënc amiscibli, zënza mudazions dl bilanz idrogeologich, mudazion dla destinazion de nuzeda dla sëurasperses o mudazions de elemënc de cuntreda;

A 20)

  1. l taië lëns, la forestazion, la reforestazion la opres de bonificazion, lëures contra l meldefuech y de mantenimënt da dejëujer ti bòsc;
  2. pratiches de cultura di bòsc autorisedes n basa ala normativa de setor;
  3. ntervënc de cuntenimënt dla vegetazion che crësc a na maniera spontana che ie de bujën per la manutenzion dla infrastrutures publiches ejistëntes purtenientes al bosch, sciche per ejëmpl eletrodoc, viabiltà publica, opres idrauliches;
  4. ntervënc de costruzion o adatamënt dla viabiltà al servisc dla ativiteies agrer-foresteles y de pastura y funzioneles ala gestion y defendura dl teritore, pruibides per l trafich urdiner, a ciarejeda unica y cun fonz nia sigilà, zënza opres de sustëni o mudazion di elemënc de cuntreda ejistënc. L resta mpe l’autorisazion per i azesc ai raions da mont, sciche nce per i plans, cochemei tlamei, che cuntën previjions n cont dla manutenzion dla stredes foresteles;
  5. manutenzion de azesc ai raions da mont;

A 21) realisazion de monumënc, sasc de fossa, capeles y opres d’aredamënt te curtines;

A 22) nstalazion de marchises perasurëdl sun terasses, fassades o te lercs de purtenienza per adurvanza privata, ora che tl vërt alpin;

A 23) nstalazion de sënies per eserzizies de cumerz o per d’autra ativiteies economiches, sce realiseda dedite tla sperses d’esposizion o te na luegia semienta destineda a chësc; sostituzion de sënies ejistënc, bele nstalei aldò dla lege, cun sënies semienc n cont de dimenscions y nluegiamënt. La delibrazion dal’autorisazion ne reverda nia i sënies y i mesuns de retlam cun iluminazion variabla;

A 24) ntervënc de manutenzion di liec di ruves, dla spuendes y di ëures di flusc d’ega, tlo leprò vëniel nce ratà i ntervënc sun la vegetazion de sienes y de sotbosch pra l’eghes per seguré che l’eghes posse regorer demez. Chisc ntervënc ne daussa nia cumporté mudazions permanëntes dl cialé ora dla morfologia dl flus d’ega; ntervënc de manutenzion y represtinazion funzionela di sistems de reguramënt y desćiarieda dl’eghes y dla opres idrauliches tl liet dl ruf;

A 25) ntervënc puntuei de njenieria naturalistica mirei al regulamënt dl’eghes y/o ala cunservazion dl fonz, che vëij danora l’adurvanza de plantes autoctones y pionieres, nce n cumbinazion cun materiai inerc de pruvenienza locala o cun materiai artifiziei biodegradabli;

A 26) ntervënc de manutenzion o sostituzion, zënza ampliamënc dla dimenscions, di njins muvibli ejistënc nluegei tl cheder de strutures rezetives alalergia che à bele n’autorisazion de cuntreda, fac tl respet dla carateristiches morfotipologiches, di materiai y dla finidures dedora ejistëntes;

A 27) desmontaja y montaja periodica de strutures sajoneles cun autorisazion de cuntreda;

A 28) ntervënc de recostruzion fedela de frabiches, manufac y mplanc tecnologics che per cunseguenza de desgrazies natureles o catastrofes ie tumei nsëuralauter o unic desdrui defin o n pert, o che ie oget de na urdinanza de demolizion per pericul de tumé nsëuralauter, sce l ie puscibl azerté lsi cunsistënza y cunfigurazion aldò dla lege dant ejistënta y a cundizion che l ntervënt vënie realisà tl tëmp de nchin diesc ani dal avenimënt y che l curespuende ala frabica o al manufat uriginel n cont de nluegiamënt, dimenscion planivolumetrica y cialé ora dedoravia, restan mpe mé i renuvamënc che ie de bujën per l adatamënt ala despusizions antisismiches y de segurëza di mplanc tecnologics;

A 29) demolizions y represtinazion dl stat dla lueges n cunseguenza de pruvedimënc contra viulazions de frabica;

A 30) opres y ntervënc de frabica fac n varianta a proiec autorisei per fins de cuntreda, che ne superëie nia l 2 percënt dla mesures dl proiet n cont de autëza, destanzes, cubatura, sëuraspersa frabicheda o spustamënc dla spersa de basa dla frabica.

massimeBeschluss vom 16. März 2021, Nr. 259 - Richtlinien für Werbe- und Informationsmittel, für die keine landschaftsrechtliche Genehmigung erforderlich ist

Njonta B (articul 67, coma 1)
Ativiteies y ntervënc sometui a autorisazion de cuntreda dla Provinzia

B 1) i ntervënc tl cheder dla categuries de defendura “monumënc naturei”, “biotops prutejei”, “viles, verzons y parcs” y i ntervënc ti “parcs naturei", ora che ntervënc de manutenzion urdinera; 183)

B 2) i ntervënc che reverda habitat prutejei aldò di articuli 4 y 7 dla lege sun la defendura dla natura ( LP 6/2010);

B 3) costruzion y restruturazion nueva de stredes a plu corsies cun fonz sigilà y de cunliamënc ai raions da mont;  184)

B 4) la costruzion de ferates;

B 5) la realisazion y l ampliamënt de aeroporc;

B 6) i mplanc tl aier de trasmiscion y destribuzion de energia eletrica che à tenscions nia plu basses de 5000 Volt, i mplanc per la defujion radiotelevijiva, coche nce i mplanc de telecomunicazion;

B 7) derivazions d’ega nueves o mudazions de derivazions d’ega ejistëntes cun n aumënt dla cuantità de derivazion d’ega de plu de 5 litri al secunt;

B 8) la realisazion de mplanc per la produzion de energia aldò dl regulamënt nunzià tl articul 29, coma 3;

B 9) tancs dal’ega dedora da tiera y resservares per l’abineda d’ega sëura na capazità de 500 m³;

B 10) opres idrauliches de segonda y terza categuria coche preudù dal T.U. di 25 de lugio 1904, n. 523, y mudazions suzessives;

B 11) mineres, caves y torbieres y l’estrazion de materiai inerc che va ora dla modaliteies nunziedes tla njonta A, coma 19, pustom m);

B 12) duta la depusizions de materiai de giaveda tl raion dl vërt alpin, pra y pastura da lëns y tl vërt agricul sce les superea i 10.000 m³;

B 13)

  1. la trasfurmazion de pastures te prei o te sperses lauredes a na maniera intensiva ora che i ntervënc de represtinazion preudui tla njonta A 19, pustom h);
  2. miuramënc samont, drenajes d’ega y proiec de recumposizion dl grunt;
  3. duc i ntervënc sun sëurasperses destinedes a vërt alpin y pra da lëns y pastura;
  4. l desbuscamënt y l’eliminazion de sieves y vegetazion rurala de sienes y lëns; te raions cultivei a na maniera intensiva, ënghe sce nia sometui a liam idrogeologicy y forestel, la cumpetënza de dé ora l'autorisazion de cuntreda vën delegheda ai ispetorac forestei cumpetënc per l teritore, che possa scrì dant, sce n cajo, de senté plantes de cumpensazion;

B 14) mplanc portamont, purtoies da jì cun i schi y mplanc da fé nëif per sperses sëura 2 ha;

B 15) mplanc y trasses per ativiteies sportives o de tëmp liede tl vërt alpin, pra y pastura da lëns y tl bosch; pistes da pudejé y troies da jì cun la roda sëuracumenei sce chisc ne ie nia preudui tl plan cumenel;

B 16) opres d’ert y monumënc nstalei a na maniera fissa;

B 17) ntervënc per chëi che l ie preudù tl liam de cuntreda l ejam dl’autorità provinziela per la defendura dla cuntreda.  185)

183)
L pont B 1) dla njonta B ie unì baratà ora nsci dal articul 38, coma 1, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17, y dadedò abrogà dal articul 31, coma 1, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.
184)
L pont C 3) dla njonta B ie unì baratà ora nsci dal articul 31, coma 2, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.
185)
L pont B17) dla njonta B ie unì njuntà dal articul 38, coma 2, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.

Njonta C (articul 71, coma 1)
Ntervënc sometui a autorisazion de frabiché

C 1) i ntervënc de manutenzion urdinera nunziei tl articul 62, coma 1, pustom a);

C 2) i ntervënc per l’eliminazion de barieres architetoniches che ne cumporta nia la realisazion de rampes o de auzaderi dedoravia, o de manufac che muda la forma dla frabica;

C 3) la opres temporeres per ativiteies de nrescida sot a tiera de carater geognostich – ora che l’ativiteies de crissa de idrocarbures – y che vën fates sun sperses dedora dal zënter frabicà;

C 4) la seres mubiles sajoneles per ativiteies agricules, zënza strutures de muradura, la rëies de prutezion contra la tampesta, la plohes y rëies de prutezion per cultures agreres;  186)

C 5) la opres fates per sodesfé bujëns ogetifs de prëscia y temporeres y che vën tëutes demez debota do che les ne ie nia plu de bujën y, te uni cajo, te n lim de tëmp nia plu lonch de 90 dis, do la comunicazion de vianvieda di lëures al Chemun;

C 6) la opres de salejamënt y de refinidura de lercs alalergia, nce per sperses de fermeda, pra chëles che l vën tenì ite l indesc de permeabilità eventualmënter definì dala planificazion cumenela, tlo rateda pea nce la realisazion de lercs uetes defin sot a tiera y nia azessebles, resservares per l’abineda d’ega, locai stluc sot a tiera;

C 7) i panei da surëdl y fotovoltaics per frabiches nluegedes dedora dal zënter storich;  187)

C 8) la sperses da juech zënza fin de davani y i elemënc de aredamënt dla sperses de purtenienza dla frabiches;

C 9) i muvimënc de tiera che ie diretamënter liei al’atività agricula y la pratiches agrer-foresteles y de pastura, tlo leprò vëniel nce ratà i ntervënc sun mplanc idraulics agreres, che ne cumporta nia l mudamënt permanënt dl stat dla lueges cun frabiches y d’autra opres zeviles, y for che l se trate de ativieteis y opres che ne mude nia l carater idrogeologich dl teritore;

C 10) l taië lëns, l desbusché, l rembuscamënt, la opres de bonificazion, contra l meldefuech y de cunservazion da fé ti bosc indichei tl articul 12, coma 1, pustom f), sce preudui y autorisei n basa ala normativa dla materia.

C 11) Ntervënc de ressanamënt de furniei y ciamins bele ejistënc.  188)

186)
L pont C 4) dla njonta C ie unì baratà ora nsci dal articul 39, coma 1, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
187)
L pont C 7) dla njonta C ie unì tëut demez dal articul 39, coma 2, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17, y dadedò inò metù ite aldò dl articul 32, coma 1, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.
188)
L pont C 11) dla njonta C ie unì njuntà dal articul 33, coma 1, dla L.P. di 17 de dezëmber 2020, n. 15.

Njonta D (articul 72, coma 1)
Ntervënc sometui a autorisazion de frabiché

D 1) i ntervënc de frabica nueva;

D 2) i ntervënc de restruturazion de frabica che porta a n organism de frabica che ie defin o n pert autramënter da chël da dant y che cumporta mudazions dl volum cumplessif dla frabiches o dl cialé ora dedoravia, o che, sce i reverda frabiches che ie nluegedes tl zënter storich, cumporta na mudazion dla destinazion de nuzeda, sciche nce i ntervënc che cumporta mudazions dla forma dedoravia de frabiches sometudes a liams storich-culturei, de cuntreda o de defendura di ensembli;

D 3) l ampliamënt de costruzions ejistëntes che cumporta volums de frabica nueves o sëurasperses de nuzeda brutto nueves nce dedora dala sciaguma ejistënta, ora che i ntervënc per chëi che l ie preudù la SZCA/SCIA aldò dla njonta E.

Njonta E (articul 72, coma 2)
Ntervënc sometui a SCZA/SCIA

E 1) i ntervënc de costruzion nueva regulei da plans de atuazion laurei ora aldò de criteres de cualità definei cun regulamënt dla Jonta provinziela, do che la à tëut ite l arat dl Cunsëi di Chemuns. Chisc plans de atuazion muessa cuntenì despusizions planivolumetriches, tipologiches, furmeles y costrutives prezises; l organ cumenel cumpetënt muessa pra l’apurvazion di plans de atuazion o pra l recunescimënt di plans de atuazion bele n forza detlaré esplizitamënter l’ejistënza de chësta despusizions; 189)

E 2) i ntervënc de manutenzion straurdinera, sce i reverda la pertes strutureles dla frabica;

E 3) i ntervënc de dertureda y de ressanamënt de cunservazion, sce i reverda pertes strutureles dla frabica;

E 4) i ntervënc de restruturazion de frabica per chëi che l ne ie nia preudù l’autorisazion de frabiché;

E 5) la variantes al’autorisazion de frabiché, prejentedes nce ntan che la opres vën fates o dan la fin di lëures, che ne costituësc nia na variazion essenziela aldò dl articul 84. L vën for valutà cun referimënt al proiet preudù dal’autorisazion uriginela sce l se trata de mudazions essenzieles. Per l’atività de verdia coche nce per la zertificazion d’agibltà vel chësta senialazions zertifichedes de scumenciamënt atività sciche ntegrazion dl pruzedimënt per l’autorisazion de frabiché n referimënt al ntervënt prinzipel.

 

 

 

 

 

 

189)
L pont E 1) dla njonta E ie unì baratà ora nsci dal articul 40, coma 1, dla L.P. di 20 de dezëmber 2019, n. 17.
indice