Le Stat garantësc l'ecuiliber danter les entrades y les spëises de so bilanz, tignin cunt dles fases negatives y de chëres positives dl ziclus economich.
L'indebitamënt vëgn lascè pro ma por conscidré les faziuns dl ziclus economich y, do l'autorisaziun dles Ćiamenes adotada a maioranza assoluta de sü componënć, canche al se porta pro evënć ezezionai.
Vigni lege che comporta groaries nöies o maius mëss inće se procuré i mesi por ti rové a ćé.
Vigni ann aprovëia les Ćiamenes cun lege le bilanz y le decunt consuntif presentà dal Govern.
L'eserzize provisore dl bilanz po ma gnì conzedü por lege y por periodes de tëmp de indöt nia plü co cater mëisc.
Le contignü dla lege de bilanz, les normes fondamentales y i criters por garantì l'ecuiliber danter les entrades y les spëises di bilanc y la sostenibilité dl debit de dötes les aministraziuns publiches vëgn stabilis cun lege aprovada a maioranza assoluta di componënć de vigni Ćiamena, tl respet di prinzips definis cun lege costituzionala. 22)23)
i controi preventifs y consuntifs sön le svilup dla finanza publica;
l'azertamënt dles gaujes de desviaziun dles previjiuns, desfarenzian danter chi che vëgn dal svilup dl ziclus economich, ala manćianza de faziun di intervënć ai evënć ezezionai;
le limit mascim di spostamënć negatifs acumulà preodüs dala lëtra b) de chësc coma adatà por le ziclus economich respet al produt intern brutto, olache an mëss antergnì cun mosöres de coreziun canche al vëgn superè;
la definiziun dles gran rezesciuns economiches, dles crises finanziaries y dles gran calamitês naturales sciöche evënć ezezionai, aladô dl articul 81, secundo coma, dla Costituziun, sciöche sostituì dal articul 1 de chësta lege costituzionala, olache al é conzedü canche ares vëgn a s’al dè da s’anuzé dl debit nia limité a tignì cunt dles faziuns dl ziclus economich y le superamënt dl limit mascim preodü dala lëtra c) de chësc coma sön la basa de n plann de reentrada;
l'introduziun de regoles sön la spëisa che conzed da sconè i ecuilibri de bilanz y la reduziun dl raport danter debit publich y produt intern brutto dîalalungia, a öna cun i obietifs de finanza publica;
l'istituziun pro les Ćiamenes, tl respet dla autonomia costituzionala che toca laprò, de n organism indipendënt a chël che an ti dà i compić de analisa y control di andamënć de finanza publica y de valutaziun dl'osservanza dles regoles de bilanz;
les modalitês tres chëres che le Stat, tles fases cuntra le ziclus economich o sce al vëgn a s’al dè evënć ezezionai preodüs dala lëtra d) de chësc coma, inće desvian dal articul 119 dla Costituziun, garantësc para le finanziamënt, da pert di atri livì de govern, di livì essenziai dles prestaziuns y dles funziuns fondamentales sön i dërć zivii y soziai.
le contignü dla lege de bilanz dl Stat;
la facolté di Comuns, dles Provinzies, dles Citês metropolitanes, dles Regiuns y dles Provinzies autonomes de Trënt y Balsan da s’anuzé dl debit, aladô dl articul 119, sesto coma, secunda frasa, dla Costituziun, sciöche mudé dal articul 4 de chësta lege costituzionala;
les modalitês tres chëres che i Comuns, les Provinzies, les Citês metropolitanes, les Regiuns y les Provinzies autonomes de Trënt y de Balsan fej para ala sostenibilité dl debit de dötes les aministraziuns publiches.
