a) Lege Provinziala di 14 de dezëmber dl 1988, n. 581)
Normes tla materia di eserzizies publics

(1) Chësta lege regulea l eserzize dejëut te na forma prufescionela dl’atività de dé ora da bever, dl’atività de dé ora da maië y da bever y dl’atività rezetiva per i aspec nia bele regulei da chësta leges:

1. lege provinziela di 19 de setëmber 2008, n. 7, “Regulamentazion ‘dla feries sun l luech da paur’”;
   
2. lege provinziela di 7 de juni 1982, n. 22, “Disciplina dla sostes da mont – Previdënzes a bën dl patrimone alpinistich provinziel”, y mudazions suzessives;
   
3. lege provinziela di 11 de mei 1995, n. 12, “Disciplina dl fit de majons y cuatieres mubiliei per feries”, y mudazions suzessives. 2)
   

(2)  L’atività de dé ora da bever y da maië y l’atività de lascé via da durmì te na forma prufesciunela muessa unì eserzitedes ti lims y tla formes ududes danora da chësta lege y ie sometudes al’ublianza de na lizënza. La lizënzes per i eserzizies possa mé unì relascedes per la sortes de eserzizies ududes danora tl titul II, do avëi azertà i recuisic sogetifs y ogetifs udui danora tl titul III, aldò dla pruzedures stabilides dal titul VI, y i eserzizies publics nstësc muessa unì menei aldò dla manieres ududes danora dal titul V. Sce chësc ne ie nia l cajo, uniràl aplicà la straufonghes aldò dl titul VII.

(3)  L ne ie nia debujën de na lizënza, canche l vën dat ora lat y prodoc da lat perdujëi nstësc o canche n pieta da ciarcë debant prodoc eserzitan l’atività cumerziela o n ucajion de fieres o manifestazions propagandistiches, o sce n vënd sun sperses nia publiches buandes analcoliches da automac, o buandes analcoliches ai cumëmbri de lies tla sënta dla lia.

(4)  Oradechël ne iel nia debujën de na lizënza per l’urganisazions y l’istituzions che dejëuj ativiteies de promozion per la junëza aldò dla lege provinziela dl 1 de juni 1983, n. 13, per cie che reverda l dé ora da maië y da bever o l’atività rezetiva, sce chisc servijes ie, aldò dla cumiscion per i eserzizies publics, na njonta de utl per l’atività pedagogica. Nia lascià pro iel de dé ora buandes alcoliches. Canche la cumiscion inant nunzieda ie cherdeda a tò na dezijion n chësc cont, vëniela ntegreda dal assessëur cumenel o dal’assessëura cumenela per la junëza, o sce chësc ne ie nia, da n reprejentant o da na reprejentanta dl ufize provinziel cumpetënt per l lëur cun y per la junëza. Contra la delibrazion dla cumiscion iel puscibl fé recurs pra la Jonta provinziela.

(5)  3)

(6)  I eserzizies de cumerz al detail de marcanzia dla tabela VI ie autorisei a jeté su al publich per la degustazion la buandes che i vënd. Per fé chësc ne iel no debujën de vester scric ite tl register di eserzizies publics autorisei, no de avëi la lizënza d’eserzize publich. Coche orar muessa unì respetà l orar che vel per la butëighes. 4)

(1)  I eserzizies rezetifs vën tlassifichei, n basa ai recuisic che i à, cun l’asseniazion de n numer de stëiles da una a cinch. Dala tlassificazion vëniel stlut ora la ustaries da mont, i cunvic per feries, i albiercs per la junëza y, la plazes per autocaravan y i hotiei sparpaniei. La cëses y i cuatieres per feries vën alincontra tlassifichei aldò dla lege provinziela di 11 de mei 1995, n. 12, y mudazions suzessives. Ala sortes singules de eserzizies rezetifs ti vëniel assenià chësc numer de stëiles:  36)

1. Garnis, pensions, ustaries, motels y paejes-hotel: una nchin cin stëiles,
   
2. Campings: una nchin cin stëiles,
   
3. Residences: doi nchin cin stëiles,
   
4. Paejes turistics: doi nchin cater stëiles. 37)
   

(2)  La tlassificazion vën fata n basa ai recuisic de ublianza per la categuria relativa, che ie da determiné cun regulamënt d’esecuzion, tenian cont dla dotazion, di recuisic struturei, di servijes pitei y dla cualificazion dla persones che lëura tl eserzize. Cun decret dl Presidënt dla Provinzia vëniel stabilì la manieres cun chëles che i criteres de tlassificazion scric dant dëssa unì publichei per uni tlassificazion. 38)

(3)  Ai fins dla tlassificazion iel mé puscibl fé ezezion per un di recuisic de ublianza. Stluc ora da uni ezezion resta te uni cajo chëi recuisic che ie scric dant te na maniera ublienta cun regulamënt d’esecuzion.

(4)  I eserzizies rezetifs cun carater d’albierch y a cin stëiles possa se dé la denuminazion “lus” sce i ie boni de mustré su i standarc tipics di eserzizies de tlassa internaziunela. I eserzizies a trëi o cater stëiles possa se dé sëuraprò la denuminazion “superior”, sce i à i recuisic fissei dal regulamënt d’esecuzion de chësta lege. I albiercs y la pensions cun almanco 35 lueges liet possa se dé la denuminazion “hotel” sce i à almanco doi stëiles. Per i albiercs y la pensions tlassifichei cun trëi stëiles ne vel deguna limitazion pervia dla lueges liec. I garnis y i residence tlassifichei cun almanco trëi stëiles possa se dé la denuminazion “garni-hotel” o residence-hotel” o apartment-hotel”.

(5)  Per i eserzizies cun dependënzes vën la tlassificazion dla frabica prinzipiela y dla dependënzes singules fata separatmënter tenian cont di raporc funzionei reziprocs.

(6)  I campings che ne à nia plu che trënta plazoles y che dejëuj si atività la ntegran nce cun d’autra ativiteies nia turistiches sustenian nsci l turism de camping itinerant, rural y de jita, à una na stëila. I campings y i paejes turistics se dà la denuminazion de njonta “A” sce i ie davierc ntan tramedoi sajons, uel dì, d’inviern y d’instà, o ntan dut l ann.

(7)  Canche l ambolt dà ora l’autorisazion de mené l esezize fejel nce, sun la basa dla minonga lienta dl assessëur provinziel per l turism, la tlassificazion, zënza chëla che l’autorisazion ne possa nia unì data. Tl cajo d’eserzizies rezetifs cun carater d’albierch che damanda de giapé la tlassificazion trëi stëiles cun denuminazion “superior”, cater stëiles, cater stëiles cun denuminazion “superior” o cin stëiles, ti muessa al bensté dl assessorat provinziel per l turism jì danora n sëuraluech fat da na cumiscion ndependënta, metuda adum da na persona n reprejentanza dla repartizion provinziela cumpetënta y da una n reprejentanza dl’assoziazion de categuria plu reprejentativa di hoteliers y osć. N cajo possel unì numinà coche cumponënta dla cumiscion nce na persona esperta tl ciamp dl turism. 39)

(8)  Cun delibrazion dla Jonta provinziela possel unì fat na tlassificazion nueva a livel provinziel. 40)

(9)  Sce do che l ie unit fat n ampliamënt cualitatif y/o cuantitatif aldò dla lege provinziela di 11 d’agost 1997, n. 13, y mudazions suzessives, y dl regulamënt d’esecuzion respetif, ne curespuend i recuisic struturei azertei per la tlassificazion aldò de chësc articul y dl regulamënt d’esecuzion, tl tëmp de 12 mënsc dala fin di lëures, nia ai recuisic struturei udui danora per la tlassa de nchedramënt data sëura tl proiet per l ampliamënt cualitatif y/o cuantitatif apurvà, ne possa l eserzize nia unì tlassificà y chësc à coche cunseguenza la suspenscion dla lizënza d’eserzize. Sce, do che l ie unit fat n ampliamënt cualitatif y/o cuantitatif aldò dla lege provinziela di 11 d’agost 1997, n. 13, y mudazions suzessives, y do che l ie unit dat ora la lizënza d’eserzize respetiva ne curespuend i recuisic struturei azertei per la tlassificazion aldò de chësc articul y dl regulamënt d’esecuzion nia plu ai recuisic struturei udui danora per la tlassa de nchedramënt data sëura tl proiet per l ampliamënt cualitatif y/o cuantitatif apurvà, ne vel la tlassificazion nia plu y de cunseguenza vën la lizënza d’eserzize suspenduda. La suspenscion dla lizënza fina via cun l azertamënt di recuisic udui danora per la tlassa de nchedramënt data sëura tl proiet per l ampliamënt cualitatif y/o cuantitatif apurvà y do l’atribuzion dla tlassificazion respetiva. 40)

(1)  I eserzizies che dà ora da maië y da bever, ora che i eserzizies interns d’aziendes y la menses aziendeles, ie tlassifichei te cin categuries, n relazion a nluegeda, carateristiches strutureles, dotazion y servijei pitei.

(2)  La tlassificazion vën fata dal ambolt n ucajion dla relasceda dla lizënza d’eserzize, aldò di criteres fissei dal regulamënt d’esecuzion de chësta lege.

(1)  La tlassificazion, fata a tëmp nia determinà, possa for unì mudeda sun dumanda o d’ufize. Per comuniché i elemënc de nfurmazion che ie debujën per la tlassificazion iel da nuzé i formulares aposta dl assessorat provinziel per l turism.

(1)  Uni eserzize publich se dà n inuem da chël che n ntënd ënghe pra cie sort de tipologia che l toca. La denuminazion de njonta “dlacinaria” o vel’ da de tel possa unì adurveda sce i dlacins ie perdujei artejanalmënter aldò dl urdinamënt sun l artejanat. 41)

(2)  La denuminazion muessa unì apurveda dal’autorità cumpetënta, che garantësc che l ne sibe degun referimënc nia pertinënc a luesc y cuntredes, y che l inuem ne gauje nia cunfujions cun d’autri eserzizies.

(3)  La denuminazion dl eserzize muessa vester da udëi sëura la ntreda o te n’autra luegia dedora dal eserzize.

(1)  L manejadëur de n eserzize publich garantësc l chiet y l orden tl eserzize se damandan, tl cajo che l fossa debujën, l ntervënt di organns dla polizai; a chi che desturba l chiet tl eserzize ti possel unì negà l azés o la presënza.

(1)  Ntan l orar de giaurida pieta i eserzizies publics la medema prestazions a chi che se les damanda y les paia.

(2)  L ie pruibì dé ora da bever buandes alcoliches a mëndri che ne à mo nia cumplì dejedot ani, a persones che dà la mprescion de vester mentalmënter amaledes o che ie te na cundizion de deblëza psichica evidënta per gauja de n’autra malatia, o ënghe a persones che ie tlermënter cioches. Oradechël iel ënghe pruibì dé da bever buandes alcoliches a persones che desturba tres si cumpurtamënt l chiet y l orden dl eserzize.  42)

(1)  I orares de giaurida di eserzizies publics, che puderà vester defrenziei aldò di bujëns spezifics dla sortes singules d’eserzize, ie regulei cun regulamënt d’esecuzion; i condujëures possa à la puscibltà de crì ora i orares de giaurida ti lims dac sëura iló. L regulamënt d’esecuzion possa limité i orares de gaiurida per rejons de segurëza publica o per bujëns spezifics de defendura dla sanità, dl ambient, dla cuntreda y dl patrimone culturel, nce n relazion ala problematiches liedes al dé ora buandes alcoliches.

(2)  I condujëures muessa respeté l orar cris ora. Ntan l orar de stlujura resta i locai d’eserzize stluc. Do che i ie unic śarei ne daussel nia plu unì dat ora da maië y da bever, ora che per i ghesć che sta ti eserzizies. 43)

(1)  La śareda temporera de n eserzize publich muessa unì comunicheda per scrit al ambolt cumpetënt dl teritore dajan sëura la dureda dla śareda. Sce la śareda temporera ie plu longia de 14 dis, muessa chësc unì comunicà cun n’antizipazion de almanco set dis dan la stlujura. Tl cajo de na śareda temporera de plu de n ann - zënza nteruzion de mpurtanza – detlarea l ambolt la destumënza dla lizënza, ora che sce la śareda ie gaujeda da lëures de restruturazion o da d’autra rejons grieves; te chisc caji ne daussa la śareda nia duré plu che trëi ani.

(2)  L ambolt possa limité o pruibí la śareda temporera, sce la ufierta per la populazion residënta y chëla temporermënter residënta ne ie nia assé. Per chësta rejon muessa al scumenciamënt de uni ann uní audides la urganisazions locales de categuria.

(3)  La śareda temporera di campings y di paejes turistics davierc ntan la sajon dopla d’inviern y d’instà o ntan dut l ann ie lasceda pro per trëi mënsc al ann, da crí ora dal manejadëur, y muessa uní ndicheda ti manuai de viac y sun i sëniai dl camping o dl paesc turistich.

(1)  I condujëures de eserzizies rezetives, ora che chëi dla cëses per feries, muessa mëter ora te na maniera da udëi bën, pra la ntreda o tl self de rezezion, na lista di priejes al di minims y mascims, coche udui danora y pratichei per i servijes singui. La ndicazion di priejes muessa tò ite uni dërt o chëuta. Sun dumanda dl’aministrazion provinziela cumpetënta ti muessel unì mandà duta la nfurmazions sun i priejes.

(2)  I condujëures de eserzizies rezetives, ora che chëi dla cëses per feries, muessa mëter ora te na maniera da udëi bën, ala ntreda o tl self de rezezion, na lista di priejes al di minims y mascims, coche udui danora y pratichei per i servijes singui. La ndicazion di priejes muessa tò ite uni dërt o chëuta. Sun dumanda dl’aministrazion provinziela cumpetënta ti muessel unì mandà duta la nfurmazions sun i priejes. 46)

(3) 47)

(4) 48) 

(1)  I patrons de eserzizies rezetifs ne daussa nia ti dé albierch a tlienc che ne à degun documënt d’identificazion.

(2)  Per cie che reverda la modaliteies de registrazion y de nutificazion dla persones alojedes vëniel aplicà la normes stateles valëivles. 49)

(1)  Ti eserzizies rezetifs ne daussel nia unì tenì tl servisc persones che ie te cundizions de sanità che possa vester de dann per i tlienc.

(2) 50)

(1)  La funzions de verdia y de cuntrol sun l’atività di eserzizies publics vën dejëutes dala polizai de stat y locala, y dala aministrazions cumeneles y provinzieles cun l personal dependënt nciarià aposta respetivamënter dal ambolt o dal Presidënt dla jonta provinziela. La funzion de verdia sun dut cie che reverda l’igena ti spieta al’autorità sanitera locala.

(2)  La persones nciariedes dla funzion de verdia nunziedes tl coma 1 de chësc articul possa mëter pe ti locai y sun la sperses di eserzizies publics per fé cuntroi y ejams, per tò vijion dla documentazion ududa danora da chësta lege y se damandé la nfurmazions che ie debujën ai fins dl’aplicazion de chësta y dl regulamënt d’esecuzion relatif. La discrezion muessa unì garantida.

(3)  Ti lims de si duvieres, possa la persones nciariedes dla funzions de verdia dependëntes dl’aministrazion oradechël fé verifiches aposta pra i ufizies cumenei cumpetënc. Di cuntroi vëniel fat n verbal, de chël che na copia ie da mandé al ambolt cumpetënt y una al Presidënt dla Jonta provinziela.

(1)  Sce pra la verdia y l’ejaminazion di locai dl eserzize ëssel da unì cunstatà defec che mët tl pericul la sanità o la vita di ghesć o dla persones che lëura iló, ti vën chësc comunicà al ambolt. L medemo vel tl cajo che l vën metù a despusizion juesc cunzedui n cuntrast cun cie che ie stabilì tl articul 11. 51)

(2)  L ambolt possa te uni mumënt cumandé cun n pruvedimënt mutivà che i defec cunstatei o i juesc cunzedui n cuntrast cun l articul 11 à da uní eliminei y, te caji particularmënter grieves, che l eserzize vënie śarà nchin che i defec o chisc juesc ne ie nia unic eliminei. 52)

(2/bis)  L’adoranza di “totems” en violaziun dl articul 6/bis, coma 3 dla lege provinziala di 18 de ma dl 2006, n. 3, comporta la sospenjiun dl’ativité dl eserzize da pert dl’autorité competënta por n tëmp da 15 dis a trëi mëis. 53)

(3)  Sce n eserzize publich ie na luegia d’ancunteda de persones pregiudichedes o periculëuses o sce l ie stat luegia de tumulc o de dejordens grieves, o, te uni cajo, sce l ie n pericul per l ordenn, la moralità o la segurëza publica, possa l ambolt suspënder la lizënza d’eserzize per nchin al plu trëi mënsc, o antizipé, te caji manco grieves o te caji de desturb desmesurà y cuntinuà dla ujinanza per gauja dl eserzize nstës, l orar de śareda. Sce i fac che à determinà la suspension suzéd mo, possa l ambolt revuché la lizënza.

(1)  L finé via dl’atività de n eserzize publich ti muessa unì comunicà al chemun cumpetënt per scrit tl lim de tëmp de trënta dis.

(1)  La dumandes n cont dla lizënzes d’eserzize, dla tlassificazion, y dl’autra autorisazions ududes danora da chësta lege vën adressedes al ambolt cumpetënt per teritore.

(2)  La dumandes cuntën, ora che la generaliteies dla persona che fej dumanda, la ndicazion prezisa dl oget dla dumanda y, tl cajo de na giaurida nueva, ënghe la pruposta dla denuminazion. Da njunté ala dumanda ie n dessëni planimetrich di locai y dla sperses y duta l’autra documentazion adateda a desmustré, n funzion dl oget dla dumanda, che l ie i recuisic udui danora da chësta lege y dal regulamënt d’esecuzion.

(1)  N relazion al’ejaminazion dla dumandes vëniel fat relevamënc, damandà minonghes, tëutes de posizion y nfurmazions y, sce l ie debujën, fat la pruposta de mëter limitazions y dé dant cundizions, che resultea vester de utl per l’aplicazion de chësta lege.

(2)  N basa ai resultac dl’ejaminazion tòl l ambolt la dezijion aldò.

(3)  Chi che à fat dumanda à da unì nfurmà dla dezijion dl ambolt tl lim de tëmp de 90 dis do la presentazion dla dumanda; tla resposta dl ambolt vëniel dat sëura la mutivazions dla refudeda dla dumanda o, sce la dumanda ie unida azeteda, la nfurmazions prezises n cont dla lizënza d’eserzize cunzeduda, la tlassificazion, o l’autra autorisazions oget dla dumanda y, n cajo, ënghe la cundizions y la limitazions relatives. L damandënt o la damandënta vën nviei a paië la chëutes ududes danora dala lege regiunela dl 27 de dezëmber 1985, n. 14 y mudazions y ntegrazions suzessives.

(1)  Contra i pruvedimënc nunziei ti comes 1 y 2 dl articul 40 y tl coma 3 dl articul 50, o contra despusizions singules de chisc pruvedimënc possa l damandënt o d’autra persones nteressedes fé recurs pra la Jonta provinziela tl lim de tëmp de 30 dis.

(2)  Sce la Jonta provinziela ne dezid nia te chësc lim de tëmp, vën l recurs ratà azetà. Sce l ufize provinziel ëssa da damandé mo d’autra nfurmazion al chemun o a chi che à fat recurs, vën l tiermul de destumeda per la dezijion slungià de mo 60 dis.

(3)  Contra la dezijion dla Jonta provinziela iel lascià pro fé recurs pra la sezion autonoma de Bulsan dl Tribunal aministratif regiunel. 54)

(1)  La lizënza d’eserzize, la tlassificazion y l’autra autorisazions ududes danora da chësta lege vën relascedes n basa al pruvedimënt dl ambolt aldò dl articul 50 o dla Jonta provinziela aldò dl articul 51, do che l ie unì azertà che la chëutes eventualmënter ududes danora dala lege regiunela di 29 de dezëmber 1975, n. 14 y mudazions y ntegrazions suzessives, ie unides paiedes.

(2)  Sun la lizënza d’eserzize muessel vester dat sëura la generaliteies dla persona titulera dla lizënza, la denuminazion y la luegia dl eserzize, la sort d’eserzize y l’autorisazions curespundëntes, la tlassificazion, l lim mascim dla capazità rezetiva, l tëmp de giaurida y la limitazions y cundizions eventueles. La lizënza muessa vester tacheda ora, da udëi bën, tl intern dl eserzize. Ti eserzizies a carater d’albierch muessa, oradechël, vester tacheda ora dedora la tlassificazion cun l sëni de recunescimënt aposta.

(1)  “L mòster/La mòstra tl setor di eserzizies publics” ie na cualificazion dla furmazion disciplineda cun regulamënt d’esecuzion te chisc ponc:

1. prufescions tl setor di eserzizies publics per chëles che l ie preudù l ejam da mòster/mòstra;
   
2. obietif dl ejam;
   
3. amiscion al ejam;
   
4. strutura y programs dl ejam;
   
5. cumiscions d’ejam;
   
6. dejëujamënt dl ejam;
   
7. valutazion y denuminazion dla cualificazion;
   
8. recunescimënt di credic de furmazion;
   
9. cursc de preparazion.
   

(2)  Per sustenì la furmazion da mòster/mòstra tl setor di eserzizies publics possa la Provinzia mëter a jì manifestazions, scumenciadives y nrescides.

(3)  L’aministrazion provinziela possa urganisé cursc de preparazion al ejam da mòster/mòstra tl setor di eserzizies publics. La Jonta provinziela possa oradechël assenië ala Camera de cumerz, industria, artejanat y agricultura de Bulsan, tl lim dla spëisa autoriseda cun lege finanziera, n finanziamënt per ntegré chël che ie preudù dal articul 3 dla lege regiunela di 14 d’agost 1999, n. 5, y mudazions suzessives, per la realisazion di cursc de preperazion nunziei pra l pustom i) dl coma 1 tla materia de gestion aziendela.   57)

(1)  L diretëur/La diretëura dl ufize provinziel cumpetënt possa mëter al medemo livel i diploms da mòster mòstra tl setor di albiercs che ie unii dac ora te d’autra provinzies, regions o oradecà cun i diploms che vën dac ora aldò dla normatives provinzieles n forza. La Jonta provinziela fej ora i criteres per la valivanza.  58)

(1)  Pra la Camera de cumerz, industria, artejanat y agricultura de Bulsan vëniel istituì l’assoziazion di mòstri/dla mòstres de duc i setores economics. L’iscrizion ie facultativa.

(2)  I duvieres dl’assoziazion di mòstri/dla mòstres ie:

1. cialé de mantenì y svilupé la furmazion de mòstri/mòstres;
   
2. sustenì y gestì la furmazion prufescionela de si cumëmbri;
   
3. renfurzé la garanzia de cualità dla prufescions de si cumëmbri;
   
4. gestì la reprejentanza di nteresc prufesciunei ti setores defrënc di scric ite tl’assoziazion di mòstri/dla mòstres;
   
5. nfurmé i scric ite tl’assoziazion di mòstri/dla mòstres y l publich n cont de si ativiteies y tematiches liedes al lëur;
   
6. gestì na lista di mòstri/dla mòstres y di tecnics/dla tecniches dl cumerz fajënc pert de uni setor economich, a chëla che la iscrizion vën fata sun dumanda.
   

(3)  Cundizions per la iscrizion ie:

1. Avëi la zitadinanza taliana o la zitadinanza de n auter Stat cumëmber dla Union Europeica, avëi l dërt de sojurnanza o l dërt de sojurnanza permanënta, o vester zitadin/zitadina de paejes terzi cun autorisazion de sojurnanza UE per persones sojurnëntes a tëmp lonch;  66)
   
2. avëi i dërc zevii;
   
3. avëi l titul de mòster artejan/mòstra artejana o de mòster/mòstra tl setor di eserzizies publics o l titul de tecnich/tecnica dl cumerz aldò dla normativa provinziela;
   
4. avëi la sënta legala dla mpreja o la residënza tla Provinzia de Bulsan;
   
5. ne avëi nia abù cundanes per reac a danns griefs al Stat o per reac che à fazions sun la crëta prufescionela coche la cundana definitiva per reac liei a assoziazions crimineles, coruzion, trapuleda, riezitlaje.
   

(4)  Sëura l’assoziazion di mòstri/dla mòstres tl setor di eserzizies publics iel a cë n organ colegel de cunsëi, che dezid, n basa a si codesc descipliner, sun l’iscrizion di cumëmbri nueves y sun l stlù ora di cumëmbri.  67)

(1)  L’atività dl alenadëur/dl’alenadëura dl bënvester possa unì dejëuta da chi che ie de majera età y à n diplom de cuntlujion de n curs de furmazion prufesciunela cun furmazion teorica y pratica aldò dl articul 5 dla lege provinziela di 12 de nuvëmber 1992, n. 40.

(2)  Al alenadëur/al’alenadëura dl bënvester ti iel cunzedù de dejëujer te strutures publiches o per l plu publiches y te eserzizies publics rezetifs massajes nia terapeutics dl corp dla persona, sce l alenadëur/l’alenadëura à na cualificazion spezifica de alenadëur/alenadëura dl bënvester che possa unì arjonta tres n percurs de furmazion y na esperienza prufesciunela coche udù danora tl detail cun delibrazion dla Jonta provinziela. Chësc percurs de furmazion muessa curespuender almanco ala pert curespundënta dl program de nseniamënt per la furmazion di estetisć y dla estetistes. 69)

(3)  Despusizions plu avisa n cont dl recunescimënt unirà stabilides cun regulamënt d’esecuzion. 69)

(1)  Tl cajo de giaurida o cundujënza zënza la lizënza ududa danora de un di eserzizies disciplinei da chësta lege vëniel debota cumandà, che l eserzize vënie śarà y l vën aplicà na straufonga aministrativa de scioldi de na soma de almanco 915 Euro a na soma de alplù 2.739 Euro. 70)

(2)  Na straufonga aministrativa de scioldi de almanco 195 Euro a alplù 915 Euro giapa chi che: 70)

a) ne comunichea nia o comunichea mé n pert o cun tardivanza la permanënza de si tlientela te si eserzize;

b) damanda priejes plu auc de chëi dac sëura tla lista o sun la chertes di priejes; te chësc cajo ie la soma de defrënzia a uni moda da reter;

c) ne tën nia ite i tëmps de giaurida y śareda.

(3)  Na straufonga da almanco 144 Euro a alplù 552 Euro giapa chi che: 70)

1. tën daviert l eserzize te tëmps che ne ie nia udui danora tla lizënza;
2. ne publichea nia i priejes coche l ie udù danora;
3. ne se tën nia ala pruibizion nunzieda tl articul 38 sun l dé ora buandes alcoliches;
4. sposta o slergia l eserzize zënza autorisazion;
5. numinea n manejadëur zënza autorisazion;
6. 71)
7. ne pieta nia la prestazions reguleres dl eserzize zënza rejons giustifichedes;
8. 71)
9. ne mët nia ora da udëi la denuminazion dl eserzize o l sëni de recunescimënt dla tlassificazion o nen mët ora un cun nfurmazions faledes o fej retlam dl eserzize cun na tlassificazion faleda;  72)
10. ne mët nia ora da udëi la lizënza d’eserzize;
11. ne cumëda nia i danns ti locai dl eserzize o dla dotazion o ne eliminea nia i juesc cunzedui n cuntrast cun l articul 11, che ie unic cunstatei aldò dl articul 47. L resta mpe cie che ie udù danora dal articul 47, coma 2. 73)

(4)  Na straufonga aministrativa de 103 Euro giapa chi che: 70)

1. ne comunichea nia la zeduda o l jì inant dl eserzize;
2. ne comunichea nia a d’ëura assé la stlujura temporera;
3. ne dà nia inant la nfurmazions damandedes per la tlassificazion o ne lascia nia pro che l vënie fat i cuntroi udui danora per l medemo fin.

(5) 70)

(5/bis)  Chi che ne respetea nia la cumpëida minima de cunlauradëures damandeda per la categuria respetiva de tlassificazion dl eserzize curespundënt ie sometù a chësta straufonghes aministratives y de scioldi:

1. pra la prima viulazion vëniel dat na straufonga aministrativa de scioldi tla mesura da 3.333,00 Euro a 10.000,00 Euro; l vën cunzedù l tëmp de n ann, te chël che l muessa unì arjont la cumpëida de cunlauradëures damandeda per l tëmp scrit dant sun la basa di criteres de tlassificazion valëivli; la tlassificazion vën ntant mantenida;
2. pra la segonda viulazion vëniel dat na straufonga aministrativa de scioldi tla mesura de 3.333,00 Euro a 10.000,00 per uni cunlaurant che mancia; la tlassificazion vën mantenida;
3. pra la terza viulazion devënta la straufonga aministrativa de scioldi nunzieda pra l pustom b) dopla y la tlassificazion vën revucheda.
4. l assessëur provinziel per l turism possa cumandé na pruzedura sun la basa de chëla che l tituler dla lizënza vënie ublià a presenté uni ann al ufize provinziel cumpetënt la documentazion che atestea l numer de cunlauranc; ora per chël che ie udù danora dal articul 56, coma 1 possa l assessëur per l turism nciarië persones che se cruzia di cuntroi udui danora te chësc articul. 74)

(6)  La straufonghes aministratives te forma de scioldi ududes danora dai comes dan chësc ie da raté de njonta a chëles de natura penala stabilides dal Stat per la viulazions che custituësc reat.

(1)  Tl cajo che l vën cunstatà na nfrazion aldò di pustoms a) y d), coma 3 dl articul 54 vëniel aplicà, coche straufonga de njonta, la śareda dl eserzize; sce l se trata de n eserzize rezetif iel da tenì cont dla ublianzes dl manejadëur ti cunfronc dla tlientela alojeda tl eserzize.

(2) 75)

(3)  Sce la nfrazions nunziedes tl articul 54, coma 2 , pustom c), y coma 3, pustoms b), c), d), e), g), i) y j) vën azertedes y l se trata de na retumeda tl lim de tëmp de cin ani, possel unì dat, ora che na straufonga tla forma de scioldi, nce l orden dla suspension dla lizënza nchin a n tëmp mascim de doi mënsc. 76)

(1)  Azerté la viulazions nunziedes te chësta lege ie duvier di organns che ie nciariei a controlé i eserzizies publics aldò dl articul 46.

(2)  La straufonghes tla forma de scioldi y chëles de njonta ududes danora ti articuli 54 y 55 de chësta lege vën dates dal ambolt cumpetënt. Cie che vën tëut ite tres la straufonghes ti va al’aministrazion cumenela curespundënta. Oradechël vëniel aplicà la lege provinziela dl 7 de jené 1977, n. 9 y mudazions suzessives.

(1)  Cun la jita n forza de chësta lege ti vëniel fat avëi ai ambolc cumpetënc la ates y la listes cun la nfurmazions detaliedes curespundëntes, acioche i posse adempië ai duvieres cunliei al’aplicazion de chësta lege. La sëurandata ie da mëter a verbal.

(2)  Nchin ala jita n forza dla diretives cumeneles d’adatamënt aldò dl articul 27, vën l bujën de eserzizies publics nunzià tl articul 25 determinà aldò dla minonga dla cumiscions cumeneles.

(3)  Chi che, tl mumënt dla jita n forza de chësta lege, mëina n eserzize rezetif per chël che l ie udù danora la cualificazion prufesciunela aldò dl articul 21, vën scrit ite tla sezion curespundënta dl register dla persones abilitedes ala cundujënza di eserzizies publics aldò dl articul inant nunzià.

(4)  Chi che, tl mumënt dla jita n forza de chësta lege, resultea scrit ite tl register de chëi che eserzitea l’atività de dé ora da maië y da bever aldò dla lege dl 11 de juni 1971, n. 426, vën scrict ite d’ufize tla sezion curespundënta dl register dla persones abilitedes ala cundujënza di eserzizies publics aldò dl articul 21.

(5)  Chi che, tl mumënt dla jita n forza de chësta lege, eserzitea l’atività aldò dl coma 3 dl articul 7, possa giaté la lizënza d’eserzize curespundënta ënghe sce l ti mancia l recuisit nunzià tl articul 20.

(6)  L’iscrizion tl register dla persones abilitedes ala cundujënza de eserzizies publics aldò dl articul 21 ie sometuda al paiamënt ala Camera de Cumerz de na chëuta stabilida cun delibrazion dla Jonta provinziela.

(7) L regulamënt d’esecuzion nunzià tl articul 53/bis vën dat ora tl tëmp de dodesc mënsc dala jita n forza de chësc coma.  78)

(1)  A pië via dala data dla jita n forza de chësta lege ne vëniel tl teritore dla Provinzia de Bulsan nia plu aplicà chësta normes:

1. i articuli 86, 87, 93, 99, 100, 102, 103 y 109 dl test unich dla leges sun la segurëza publica, apurvà cun decret dl rë dl 8 de juni 1931, n. 773 y mudazions y ntegrazions suzessives;
2. la lege di 14 d’utober 1974, n. 524;
3. la lege di 11 de juni 1971, n. 426; per la pert che ne reverda nia la despusizions de carater giurisdiziunel y chëles n cont dl’atività de cumerz y mudazions y ntegrazions suzessives;
4. la lege dl 1 de juni 1971, n. 425;
5. la lege di 21 de merz 1958, n. 326;
6. la lege regiunela di 5 de mei 1958, n. 10;
7. la lege provinziela di 18 de juni 1981, n. 15;
8. la lege provinziela di 3 d’agost 1983, n. 27.

(2)  Chësta lege unirà publicheda tl Buletin Ufiziel dla Region y jirà n forza a pië via cun la data dl prim de jené 1989. Uni un, a chi che ti spieta, ie ublià a la respeté y a la fé respeté coche lege provinziela.